România are la dispoziție aproximativ 5 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de irigații în perioada 2021-2023, bani care trebuie absorbiți în proporție de cel puțin 70%. Specialiștii atenționează, însă, că investițiile trebuie făcute cu cap, astfel încât sistemul să fie unul cât mai eficient. Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Valeriu Tabără, a precizat care ar trebui să fie prioritățile României în ceea ce privește infrastructura de irigații.
”Eu spun un lucru și îl spun cu curaj. Dacă mergem pe principiile vechi în sistemele de irigații, nu ajungem la eficiența pe care o așteptăm. Nu cred că vom putea merge pe sisteme care să ridice apa pe terasa a treia și a patra a Dunării. Noi trebuie să schimbăm principiul, adică colectarea apelor din amonte și trecut pe ce înseamnă scurgerea gravitațională. După părerea mea, un obiectiv major pe care trebuie să ne concentrăm este canalul Siret-Bărăgan. El ne-ar putea permite ca tot timpul anului să colectăm și să stocăm ape în mijlocul Bărăganului și de acolo să facem distribuția”, a subliniat Valeriu Tabără.
Președintele ASAS a mai vorbit și despre importanța alegerii unor strategii potrivite în ceea ce privește irigarea, pentru ca aceasta să se realizeze într-un mod cât mai eficient, dar, în același timp, să fie prevenite anumite pericole.
”Noi ar trebui să schimbăm strategia. Ne ducem pe canale? Mergem pe sisteme care să fie cu extracția directă a apei din canalul Dunăre-Marea Neagră? Se trece pe sistemul de ape subterane? Și ai există o problemă și eu nu cred că este bine să ne avântăm prea mult până nu avem tehnologii bine puse la punct, având în vedere pericolul de poluare a apelor subterane la adâncimi mari.
Știu că nu toți acceptă ceea ce spun, dar sunt obligat să atenționez asupra unei probleme. În Bărăgan, am întâlnit poluarea apelor până la 330 de metri adâncime în apa freatică și erau bacterii de WC. De unde? Nu veneau de la grajdurile fermierilor, în mod sigur. Veneau de la gestionarea deficitară a apelor reziduale. N-ai făcut rețele de colectare, n-ai făcut prelucrarea apelor reziduale, le-ai băgat în puțuri și le-ai dus direct în apele freatice. Și ai ajuns ca la mijlocul Bărăganului, la Lehliu Gară, să ai poluare cu nitriți, fosfați și bacteria E.coli. Eram ministru atunci și am atenționat în Guvern cu privire la pericolele care pot rezulta dintr-o astfel de situație”, a mai precizat Valeriu Tabără pentru AGRO TV.
Oameni buni , activitate întreruptă în starea de urgență în piscicultură , muncitorii trimiși pe șomaj tehnic , munca din fermă am făcut-o noi , familia , activitatea de pescuit sportiv interzisă , vânzarea de pește redusă cu 90% , lipsa încasărilor pentru furaje , lipsă totală a subvențiilor(nu s-au dat niciodată în piscicultură) , băncile nu dau credite datorită pierderilor pe luna Aprilie (lună cu activitate întreruptă din cauza statului) certificat de stare de urgență ! Totală iresponsabilitate a Statului ! Mare bătaie de joc !