22 septembrie 2021 - 13:36

Directorul general Mihai Moraru explică unde vor merge finanțările AFIR în perioada următoare

În România, producția agricolă devine, de la an la an, din ce în ce mai consistentă. Și totuși, în privința produselor alimentare, balanța comercială este una deficitară.

Mihai Moraru, director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), care intermediază relaţia dintre UE şi investitorii din mediul rural, a explicat în linii mari, în cadrul emisiunii ZF Agropower, care ar fi soluțiile pentru ieșirea din acest paradox.

Moraru spune în primul rând că ar trebui ca până în 2027, prin cele 6,7 miliarde de euro puse la dispoziţie României prin Planul Naţional Stategic (PNS), să se aloce sume substanţiale atât pe componenta non-agricolă, cât şi în sectoarele în care la nivel naţional suntem deficitari în balanţa comercială, precum şi în întărirea grupurilor de acţiune locală şi în irigaţii.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 suma totală alocată de Uniunea Europeană a fost de 9,15 miliarde de euro.

„Din exerciţiul vechi (2014 -2020) s-a contractat aproape toată suma, iar volumul plăţilor a trecut de 80%. Vom vedea în perioada următoare dacă se vor dezangaja sume şi am vorbit cu domnul ministru al agriculturii ca în acest caz să facem măsuri noi pe ultima sută de metri pentru proiecte cu un termen cât mai scurt, de exemplu, achiziţii echipamente şi utilaje. Sunt proiecte care vor fi reziliate şi atunci vom disponibiliza sumele“, a arătat directorul general al AFIR.

Moraru a mai explicat că dacă într-un an ca acesta, în care România a obţinut în o producţie record de grâu, de 11,3 milioane de tone, care înseamnă aproape de patru ori nevoia ţării, încă mai avem pe lanţul alimentar importuri de aluat congelat şi anumite produse de patiserie de milioane de euro, atunci este clar că există o anumită cerere pe piață care nu este acoperită pe plan local. Aceasta ar fi o altă direcție de acțiune, care implică anumite politici de sprijin din partea statului.

„Faptul că importăm anumite produse denotă că avem o cerere pe piaţă şi ar fi logic ca unii antreprenori să investească în direcţia aceasta. În plus, cumpărarea unui produs românesc presupune sprijinirea unui lanţ pe orizontală: un transportator, un angajat dintr-o fabrică etc., iar încasările se duc la bugetul de stat. De altfel, şi statul ar trebui să gândească politici în a sprijini astfel de iniţiative“, precizează şeful AFIR.

O altă direcție de acțiune ar fi aceea de a pune accentul pe anumite produse alimentare care trag în jos balanţa comercială, cum ar fi spre exemplu cele din industria cărnii de porc, unde România produce doar până la 30% din consum.

La fel, ar fi nevoie de mai multe investiţii în dezvoltarea legumiculturii în spaţii protejate, pentru că extinderea de spaţii protejate va reduce importurile de legume din iarnă.

„Iarna, preţurile la roşii şi castraveţi sunt de 4-5 ori mai mari decât vara“, întăreşte Mihai Moraru.

În opinia șefului AFIR, foarte importante sunt și eforturile de a-i convinge pe fermieri să se asocieze şi să investească în procesare, pentru că „una este ca cineva să-şi facă o unitate de procesare de lactate, de exemplu, iar alta este să pună la un loc mai muţi fermieri cu 50 de capete fiecare, cantitatea de lapte şi să o proceseze“.

Moraru a lăudat eforturile depuse de Consiliul Județean Suceava în acest sens, arătând că rezultatele au fost pe măsură.

„Se pot dezvolta afaceri locale, lanţuri scurte de aprovizionare. În judeţul Suceava, de exemplu, consiliul judeţean a iniţiat «Produs în Bucovina», care adună producători de carne, lactate sau miere şi a ajuns la nivel naţional în anumite zone. Cred că şi alte consilii judeţene pot face asta. Am dezvoltat brandul turistic şi produsele alimentare să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor. S-a muncit foarte mult, dar am reuşit. Şi mediul privat s-a implicat“, a precizat Mihai Moraru.

În concluzie, pentru a avea într-adevăr o agricultură puternică, este nevoie „o optică pe termen lung”, care să vizeze și dezvoltarea unor fabrici de procesare, pentru că „până la urmă golul dintre producţie şi capacitatea de procesare trebuie acoperit”, a mai arătat șeful AFIR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.