Braconajul este o problemă cu care România se confruntă, pe aproape întreg teritoriul, de mulți ani, fără să reușească să facă prea mari progrese în privința combaterii acestui fenomen.
Cu toate acestea, Agenţii ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) nu au surprins în ultimele trei luni niciun braconier, informează AGERPRES.
O veste bună! – ai zice, la prima vedere. Din păcate, nu este vorba despre eradicarea sau măcar de combaterea braconajui piscicol, situaţia fiind cauzată de doar de lipsa de personal şi de lipsa dotărilor performante.
Astfel, conform guvernatoarei Rezervaţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Atena Groza, deficitul de personal de la nivelul ARBDD este de 50 de angajaţi, în timp ce la nivelul comisariatelor este nevoie de încă cel puţin 10-15 persoane, pentru a putea face față braconierilor.
„Este groaznic cu lipsa de personal. Cu atât mai mult cu cât în condiţiile de pandemie am mai avut şi cazuri de îmbolnăviri (de COVID-19 – n.red.), iar aşa cum ştiţi controlul se desfăşoară întotdeauna în echipe de minimum două persoane. Şi echipamentele sunt învechite”, a declarat guvernatoarea Rezervaţiei, menționând că ultimele înnoiri ale parcului auto şi de ambarcaţiuni ale ARBDD s-au realizat în urmă cu cel puţin zece ani.
„Ce se poate face este să se ridice uneltele de pescuit şi să se elibereze peştele. De când sunt aici, nu au fost încă acţiuni în care să fi fost şi prinşi asupra faptului. Nu e de neînţeles. Informaţia circulă foarte repede, se ştie când se pleacă în control şi nu e greu să dispari de la locul faptei până ajunge echipa de control în zonă”, a afirmat Atena Groza, care a preluat atribuţiile de guvernator al Rezervaţiei la finele lunii iulie a acestui an.
De mai mulţi ani, ARBDD reclamă lipsa de personal, salariile mici ale angajaţilor şi dotările neperformante, în special în raport cu cele folosite de braconieri.
Braconajul piscicol este una din problemele reclamate în repetate rânduri de pescari, dar şi de foşti conducători ai ARBDD care au susţinut că nu deţin mijloacele de a contracara reţelele de braconieri care fac trafic de sturion din Deltă.
În aceste condiții, cantităţile de peşte confiscate de la braconieri au scăzut, de-a lungul timpului, dar situația nu reflectă nicidecum vreun progres în privința combaterii braconajului. Astfel, dacă în anul 2009, zece instituţii de control au raportat Prefecturii judeţului că, în timpul celor 3.351 de controale efectuate, au confiscat peste 68 de tone de peşte, în anul 2013, şapte instituţii de control au confiscat 28,5 tone de peşte în timpul celor 3.080 de acţiuni de control efectuate.
La vremea resoectivă, autorităţile au explicat scăderea cantităţilor de peşte confiscate de la braconieri prin scăderea resursei piscicole din Deltă. A fost mai ușor așa…
este parte a
