Deputatul Liliana Ciobanu a explicat, printr-un comunicat de presă, cum sunt discriminați producătorii români de reprezentanții marilor lanțuri de magazine.
„Vreau să dau astăzi un nou exemplu concret despre cum sunt indusi în eroare românii de bună credință de către anumite personaje care se comportă ca si cum ar fi un fel de ‘binevoitori’ ai natiei. De câteva luni, am muncit alături de alti colegi deputati în Subcomisia de agricultură la modificarea unor articole din Legea 321/ 2009 privind comercializarea produselor alimentare. În opinia mea, acest act normativ a fost adoptat în mod special pentru a favoriza hipermarketurile si supermarketurile din România ! Afirm cu tărie acest lucru deoarece legea în cauză, ce se doreste a fi un document reglementator corect privind comertul produselor alimentare, cuprinde o serie de neconcordante menite să favorizeze anumiti agenti economici, evident cei reprezentați de multinationale, care îsi permit suprafete extrem de mari de desfacere.
Spre exemplu, anumite articole din Legea 321/ 2009 definesc noțiunea de ‘spații comerciale’ în sensul în care pot beneficia de accesul la acestea exclusiv comerciantii care își desfășoară activitatea pe o suprafață de minim 8oo mp ! Păi, să-i întrebăm pe producătorii, comerciantii si întreprinzătorii români câti dintre ei îsi permit un asemenea spatiu comercial, fie el si închiriat, să nu mai vorbim de spatii proprii… Să fim seriosi, este evident că această prevedere a fost dată cu dedicatie pentru marile lanturi de magazine, care, ghiciti !, indubitabil nu au capital autohton…
Mai mult decât atât, în actul normativ amintit mai găsim articole numite ‘listare’, ‘delistare’, ‘refacturare’ si… ‘discount’… În acceptiunea acestei legi, ‘discount’—ul nu se traduce asa cum stie tot românul, ci acesta este facturat de supermarket către producător, iar dacă ne gândim câti dintre producătorii si comerciantii prezenti în supermarketuri sunt români, deductia este simplă si logică…Cu alte cuvinte, ceea ce vreau să subliniez este faptul că în spatiile comerciale de care dispun, marii comercianti, evident societăti cu capital străin, care-si duc frumusel profiturile în tările de origine, decid exclusiv ce fac cu marfa producătorului, dacă o pun sau nu pe rafturi, dacă o plătesc sau nu, etc. !!! Mai exact, ei au posibilitatea chiar să refactureze marfa înapoi producătorului, respectiv producătorul livrează marfa către hipermarket, iar apoi tot el o plăteste, pentru că nu i se vinde… Si uite asa, profitând de acest lant al slăbiciunilor legislative, marii comercianti profită de toate aceste facilitati în defavoarea oricărui alt comerciant român aflat în piată, care are un spatiu comercial cu vânzare de produse alimentare, dar nu detine denumirea sau ‘rangul’ de hipermarket sau supermarket…
Vorbim, asadar, de un caz de disriminare strigător la cer ! Comerciantul român, chiar dacă e micut, cu un magazinas de cartier sau de coltul străzii, sau chiar dacă e mai mare, dar tot român e, este net defavorizat fată de aceste lanturi comerciale numite investitori străini !
Comerciantul nostru românas plăteste taxe, impozite, dă salarii la angajați, munceste din greu, nu face evaziune, nu are facilităti de la stat, dar, cu toate acestea, el este considerat a fi doar un biet ‘buticar’, si nu un ‘investitor’ serios, solvabil, care primeste marfa din import si face afaceri la nivel european… Să fim serioși ! Din punctul meu de vedere, repet, comerciantul român de rând este discriminat din start, este chiar batjocorit, este fortat practic să nu mai fie interesat să-si dezvolte afacerea si să-si continue activitatea… Să nu mai reamintesc de producătorii autohtoni, care rămân pe zi de trece din ce în ce mai săraci, mai învinsi de concurenta neloaială cu ceilalti producători externi, care produc alimente conform stasurilor, arătoase, poleite în fel de fel de ambalaje, dar fara pic de naturalete, toate pline de premixuri, coloranti, si tot felul de chimicale, după cum recunoaste si ministrul Agriculturii, dar au preturi care omoară producătorul român”.
