20 octombrie 2021 - 01:20

ULTIMA ORĂ. De ce riscă să dispară mica fermă zootehnică. „Și așa este bătut de Dumnezeu satul românesc” (Exclusiv)

Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), în formula în care este acum, „este aproape singura subvenție” destinată fermei mici, gospodăriei tradiționale. Dacă acesta s-ar diminua semnificativ (cum sunt și zvonurile că tăierea ANT pe motiv de buget ar fi de 30%) sau, mai rău, dacă el ar dispărea, ar trage după sine în criză și mica fermă zootehnică de familie.

Potrivit precizărilor făcute pentru ediția online a Agro TV de Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), fix în ziua în care la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) se discută modul de acordare a ANT-urilor, în cazul diminuării masive sau chiar al dispariției ANT-ului, demersul ar transforma familia independentă care activează în agricultură și zootehnie într-una asistată social.

„În formula în care este acum, (n.r. – ANT) este aproape singura subvenție care vine pe ferma mică, pe gospodărie. Altfel, ăștia ies din orice schemă de susținere. Ar fi păcat ca o familie care, la ora actuală, cu trei vaci, doi porci și ce mai are, câteva găini, s-o transformăm dintr-una independentă, într-una asistată social. (…) Și așa este bătut de Dumnezeu satul românesc, să-l mai duci și în direcția de a dispărea? Nu cred că-și dorește nimeni asta. (…) Dacă nici la sat nu mai avem voie să facem agricultură, unde să facem? Mergem pe Lună? Îi scoatem din comunități? Vrem numai fermă industrială?”, a declarat cu amărăciune în glas Claudiu Frânc.

Miercuri, 10 februarie 2021, liderii sectoarelor agrozootehnic și agricol din România au fost invitați la sediul MADR, în intervale orare diferite, la discuții pe tema modului de acordare a ANT-urilor, dar și a sprijinului cuplat.

În ceea ce privește sectorul de creștere a bovinelor, la întâlnirea de miercuri, Claudiu Frânc, cu un mandat de la celelalte organizații din Pro Agro, va merge cu o suită de propuneri, una dintre ele fiind și cea a eliminării din plată a exploatațiilor care nu mai dețin nicio bovină/

„Am identificat niște soluții, împreună cu cele trei organizații mari din Pro Agro. (…) Noi avem niște gânduri. Să vedem ce se pot și transpune și în legislație. (…) Noi, cele trei organizații membre din Pro Agro: Aberdeen Angus, Holstein RO și FCBR, am căzut de acord cam pe ce ar trebui să fie. Sigur, să vedem acum, totul depinde de posibilitatea de a le transpune într-un cadru legislativ care să fie acceptat și de către minister (n.r. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR), și de către reglementările europene. (…)

„Cel mai important lucru ar fi acela să eliminăm din plată exploatațiile care nu mai au nicio bovină la ora actuală. (…) Nu se poate în fiecare an (n.r. – actualizarea anului de referință). Normativele europene care reglementează ANT-ul la bovină, nu sunt total specifice bovinei, nu este posibilă cuplarea de producție. România a optat încă din 2007 pentru ANT-ul decuplat, ceea ce nu-i permite să revină la ANT-ul cuplat. Din 2007 și până acum, am avut două schimbări de dată de referință: 2008 a fost prima, pe urmă a fost 2013, iar acum va urma 2018. Asta dacă vrem să mai dăm acest sprijin. La nivelul Uniunii Europene doar șapte state dau ANT

„Tot ce înseamnă formele de sprijin pe plățile directe, toate modificările pentru perioada 2021, trebuie comunicate, notificate la Comisia Europeană până la data de 19 februarie. Și aici este urgența zero. Pentru anul 2022, termenul este august 2021. (…) Suntem acum în grupele de lucru pe măsurile de finanțare din Pilonul II pe perioada de tranziție. Aici nu avem un termen chiar atât de strâns, dar ne strânge termenul pe toate proiectele. (…) Întâlnirea de astăzi asta va lămuri – modul în care vor fi acordate plățile directe pe anul 2021”, a mai menționat Frânc.

Seceta a declanșat un adevărat jihad în agricultură

Întrebat fiind care au fost efectele secetei asupra sectorului creșterii bovinelor, Frânc a vorbit de un adevărat „jihad”.

„Cunosc foarte mulți fermieri care și-au decimat efectivele din cauza lipsei furajelor. Nu uitați – am fost cei care am militat pentru reducerea perioadei de referință din decembrie în octombrie. Am încercat tot felul de mijloace, am făcut presiune ca SCZ-ul să ajungă cât mai repede la fermieri, ca să poată să-și mai cumpere furaje. Am făcut toate aceste lucruri, tocmai pentru a opri acest jihad în zonele afectate de secetă.

Din păcate, suntem într-o situație total anormală. În Ardeal, încă, la ora actuală – suntem la jumătatea lui februarie – sunt suprafețe imense de porumb nerecoltat. Și eu mai am 10 ha. Eu, din luna noiembrie 2020, nu am reușit să intru în câmp. Am scos pluviometrele când a venit gerul, în decembrie 2020. Până la ora respectivă aveam 300 și ceva de litri de apă. Aproape că media pe un an de zile am primit-o deja din noiembrie până acum. Săptămâna trecută, când mergeam către casă, în zona Albei, Sebeș-Alba, am văzut câteva combine care încercau să se ducă în câmp. Rămăseseră toate împotmolite și erau tractate”, a conchis Frânc

Cu ceva vreme în urmă, eurodeputatul PPE, Daniel Buda, insista în fața colegilor săi din instituțiile de la Bruxelles să permită statelor membre să aloce bani fermierilor proprii, astfel încât aceștia să reziste pe piață.

„În ceea ce privește ajutorul național tranzitoriu, insist foarte mult pe această componentă deoarece oricum avem diferență între subvențiile acordate statelor membre. Trebuie să lăsăm mai departe posibilitatea statelor membre să vină cu resurse financiare pe care să le aloce fermierilor astfel încât aceștia să poată să reziste mai departe pe piață.

Nu am înțeles de ce Comisia Europeană s-a opus acestei propuneri, deoarece este o măsură de finanțare a fermierilor. Aș merge mai departe și aș spune că această propunere trebuie să se regăsească și în noua PAC pentru că până la urmă este vorba de banii care se dau fermierilor”, menționa Buda.

La rândul său, ministrul de resort, Adrian Oros, preciza la finele anului trecut că a reușit să păstreze ANT-ul, chiar dacă, în 2020, acesta ar fi trebuit să se oprească din finanțare de la bugetul de stat.

„Am reușit să păstrăm Ajutorul Național Tranzitoriu. Deși este un sprijin din bani de la bugetul național, el trebuie negociat la Comisie, iar în 2020 el ar fi trebuit să se oprească. Am reușit să prelungim până în 2027. De asemenea, am reușit să schimbăm și anul de referință, astfel că vom da bani pentru animale reale și nu pe animale ce figurează în baza de date în 2013. Noua dată de referință pentru ajutorul acordat bovinelor de carne este anul 2018, față de vechea data care era de 31 ianuarie 2013”, preciza ministrul Agriculturii, anul trecut.

În ianuarie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunța publicarea unui regulament european care le asigură fermierilor români același cuantum pe hectar și pe cap de animal pentru schemele de Ajutor Național Tranzitoriu până în 2022, inclusiv. Astfel, cuantumul pe care fermierii îl vor încasa pentru campania APIA 2020 va fi păstrat și pentru anii de cerere 2021 și 2022, fără scăderea anuală care s-a impus până în prezent la ANT, și anume cea de 5% pe an.

ANT-urile reprezintă plăti suplimentare care se acordă din bugetul național fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic care au beneficiat de plați naționale directe complementare în anul 2013. Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăților aferente anului 2013, urmând ca, odată cu intrarea în vigoare a noului PAC, data să fie schimbată.

ANT 7 sau schema decuplată de producţie, specia bovine – sector lapte are un cuantum de 17,7220 euro/tonă, ANT 8 sau schema decuplată de producţie, specia bovine – sector carne – 69,1109 euro/cap, respectiv ANT 9 sau schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine – 4,7157 euro/cap.