19 octombrie 2021 - 12:44

România, țara care nu are un program național de promovare a produselor

În condițiile în care state ale Europei Centrale, membre ale blocului comunitar european (UE27), au instrumente de susținere și de promovare în România a propriilor produse agroalimentare, nouă ne lipsește cu desăvârșire un astfel de program.

Afirmația a fost făcută de Ştefan Pădure, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) şi vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro, în cadrul ZF Agropower.

„Acum, avem dorința consumatorului de a avea pe masă produse românești, potențial de creștere în zona produselor agroalimentare există, dar trebuie să venim și cu instrumente de susținere a producătorilor și de promovare a produselor.

Spania, de exemplu, are programe de promovare de zeci de milioane de euro şi încurajează exporturile şi finanţarea unui brand de ţară“, a spus Ştefan Pădure, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) şi vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro.

El a adăugat că România este singura ţară care nu are un program naţional de promovare a produselor.

„În sectorul cărnii de pui avem preţuri, să spunem, la acelaşi nivel cu Polonia, dar după ce iese produsul pe poarta fermei din România, preţul mai creşte cu 30-50%, iar dacă statul intervine cu instrumente care să acopere costurile, nu se poate vorbi de competitivitate. Polonia are un program dedicat de promovare în România şi ne vinde produsul mai ieftin pe piaţa noastră. Ce să mai vorbim să ajungem noi să exportăm în Polonia?“, a continuat Ştefan Pădure.

„Trei măsuri pentru a se reduce deficitul”

La rândul său, Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei agricole integrate „Ţara Mea”, cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membri, susține că ar fi necesare trei măsuri pentru a se reduce deficitul.

Vorbim aici de crearea unei structuri la nivel naţional care să permită colectarea de produse alimentare şi distribuirea către export, de asocierea în cooperative sau grupuri de producători şi de încercarea creării unor cantităţi suficiente de marfă care să facă faţă cererii locale.

„Ne putem mişca foarte rapid cu bani europeni, dar ca totul să funcţioneze, statul, ca un bun gospodar, nu trebuie doar să colecteaze banii, ci să mai şi dea. Este nevoie de asociere, este nevoie de ferme mari pentru a echilibra balanţa comercială.

România nu poate face acest lucru cu 1.000 de fermieri mici, care vor să vândă cartofi singuri, în loc să aibă cinci fermieri mari sau cinci cooperative sau cinci grupuri de producători care să vândă centralizat. Spre exemplu FrieslandCampina, cea mai mare cooperativă de lapte, are aproape 10.000 de membri“, a continuat șeful „Țara Mea”.

Producțiile bune din 2021 ar putea micșora deficitul

George Scarlat, preşedinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat, susține că, anul acesta, ca urmare a producţiilor bune de cereale aşteptate de către fermieri din sectorul vegetal, să se reducă deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare. Politicianul afirmă că este nevoie de politici coerente de dezvoltare a sectorului pentru următorii 20-25 de ani.

„Noi vedem strict ce se întâmplă anul viitor sau cel mult în următorii trei-patru ani şi modificăm pe ici, pe colo“, a menţionat George Scarlat.

Nu în ultimul rând, Florian Ciolacu, preşedinte al Clubului Fermierilor Români adaugă că producţia agricolă de cereale din 2021 va şterge o parte din pierderile de anul trecut, va permite fermierilor să-şi asigure strabilitatea financiară, dar nu va repune la nivel înalt apetitul pentru investiţii în procesare sau în zootehnie, fapt ce nu va duce rapid la corectarea deficitului comercial.

„Investiţiile sunt primul pas în ceea ce priveşte asigurarea produselor necesare, astfel ca deficitul de balantă să poată să fie redus. Producatorii de cereale din România au capacitatea să îşi crească producţia, au şi un grad de îndatorare relativ mare, prin investiţiile pe care le-au făcut, dar trebui să treacă la un alt nivel de investiţii. Trebuie să investim acolo unde se generează profit. România este un jucător important, care nu-şi joacă cu putere rolul în industria alimentară“, a conchis oficialul Clubului Fermierilor Români.

Deficitul de balanță comercială al s-a majorat în ritm alert în ultimii cinci ani. Astfel, în anul 2020, acesta a ajuns la 1,9 miliarde de euro, mai mare cu 58% faţă de 2019.

„De Origine Românească”

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) și Federația Pro Agro propun Executivului de la București să fie introdus un certificat de autentificare pentru producătorii agricoli și procesatorii români care folosesc materie primă locală.

Proiectul DOR ar urma să crească valoarea adăugată a produselor realizate de producătorii agricoli și procesatorii români și i-ar ajuta să fie mai competitivi în piață, potrivit unui comunicat al CDR.

„«De Origine Românească» este un proiect pe care l-am construit, alături de colegii din CDR, din dorinţa de a sprijini producătorii agricoli locali, care au nevoie mai mult decât oricând să fie prezenţi şi vizibili pe rafturile magazinelor din toată ţara. În acelaşi timp, este un proiect care ajută consumatorul român în procesul de achiziţie a bunurilor alimentare, oferindu-i în mod transparent informaţii despre cât de multă materie primă autohtonă a fost folosită în procesul de fabricaţie a unui bun alimentar”, a declarat antreprenorul Dumitru Fodor, reprezentant al RBL în Grupul de lucru pentru agricultură din cadrul CDR şi coordonator al proiectului.

Schema de certificare voluntară propusă de CDR implică Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ca autoritate competentă și se va baza pe o metodologie conform practicilor europene în materie.

Atestatul oferit producătorului român la finalul procedurii îl va ajuta pe acesta să demonstreze că folosește materie primă locală în procesul de fabricație și pe consumator să decidă în deplină cunoștință de cauză.

„Proiectul «De Origine Românească» are ca referință folosirea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente care au o contribuție semnificativă în strategia F2F, componentă a Green Deal prin reducerea amprentei de carbon.

Totodată, prin utilizarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente, se stabilesc relații economico-sociale și etice între parteneri locali/regionali/naționali iar implementarea acestuia va putea contribui la creșterea securității alimentare a României în viitor”, a explicat Ștefan Pădure, vicepreședinte al Federației Naționale ProAgro și președinte al Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).