Ministrul Tánczos Barna: Nu intră la pușcărie cei care au forat un puț

Proiectul de lege care înăsprește pedepsele pentru infracțiunile de mediu nu ar trebui să transforme în infractori fermierii care folosesc apa pentru irigații în limitele legii, susține Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii. Șeful MADR afirmă că sancțiunile penale trebuie să vizeze faptele grave, care produc pagube semnificative sau ireversibile, nu micii producători care și-au forat un puț ori au realizat captări de apă cu informarea autorităților.

Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în data de 14 iulie 2026 și transpune Directiva europeană privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal. Actul normativ propune un sistem gradual de sancțiuni, care poate ajunge până la 20 de ani de închisoare în situația în care o infracțiune de mediu are ca urmare moartea unei persoane.

Publicarea proiectului a provocat îngrijorare în sectorul agricol, după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fermierii ar putea primi pedepse cu închisoarea pentru utilizarea ilegală a apei, folosirea pesticidelor neautorizate, arderea miriștilor sau aplicarea îngrășămintelor în perioade în care această operațiune este interzisă. Proiectul includeși reglementări privind captarea apei din surse de suprafață sau subterane, inclusiv prin foraje, atunci când resursa este utilizată pentru irigații, agricultură sau alte activități economice.

Tánczos Barna a explicat, în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea la AGRO TV, că protejarea resurselor de apă este esențială, însă legislația trebuie să facă o diferență clară între folosirea responsabilă a apei și faptele care produc consecințe grave asupra mediului.

„Am fost la Ministerul Mediului, am gestionat acel domeniu și știu cât de importantă este o gestionare durabilă a resursei de apă. Trebuie o abordare echilibrată, prin care să ne gândim și la cei care sunt în aval, dacă vorbim de un pârâu, ne gândim și la cei care vin după noi peste 5, 10, 100 de ani, pentru că dacă periclităm resursa de apă, putem să generăm probleme pe un termen foarte lung. Cu toate acestea, nu poți să ameninți fermierii cu pușcăria”, a afirmat ministrul interimar al Agriculturii.

Potrivit acestuia, reglementarea europeană obligă statele membre să prevadă sancțiuni penale eficiente și descurajatoare pentru faptele grave împotriva mediului. Directiva stabilește niveluri minime pentru pedepsele maxime pe care legislațiile naționale trebuie să le prevadă, inclusiv pentru infracțiunile care produc decesul unei persoane sau daune substanțiale, extinse și de lungă durată asupra apei, solului, aerului ori ecosistemelor.

Proiectul elaborat de Ministerul Mediului prevede pedepse de la un an la cinci ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul, vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative mediului. Limitele cresc la doi până la șapte ani atunci când prejudiciul semnificativ s-a produs efectiv și la trei până la zece ani pentru distrugeri extinse, ireversibile sau de lungă durată. Pedeapsa poate ajunge la 10-20 de ani atunci când fapta are ca urmare moartea unei persoane.

„Este adevărat că există o reglementare europeană care cere înăsprirea pedepselor penale pentru faptele prin care pui în pericol în mod semnificativ mediul înconjurător, este adevărat că, la nivel de legislație europeană, este obligatoriu să stabilești un nivel minim pentru pedeapsa maximă, pentru cazurile în care ai pus în pericol viața unui om sau a murit un om din cauza faptelor tale prin care ai prejudiciat mediul, sau dacă ai generat o pagubă semnificativă, ireversibilă, de mediu”, a explicat șeful MADR.

Ministrul a dat exemplul unei captări ilegale care ar putea seca un curs de apă și ar priva comunitățile sau exploatațiile situate în aval de accesul la resursa respectivă. O asemenea faptă, realizată fără acordul autorităților și cu efecte grave asupra mediului, ar trebui sancționată penal.

„Am dat astăzi un exemplu: dacă ai secat un râu, ai făcut captare fără acord din partea autorităților, fără să anunți, iar cei din aval au rămas numai cu amintirea că acolo curgea o apă, o să faci pușcărie”, a precizat Tánczos Barna.

În schimb, șeful Ministerului Agriculturii respinge interpretarea potrivit căreia simpla existență a unui puț în gospodărie sau utilizarea autorizată a unei captări de apă pentru irigații ar conduce automat la o pedeapsă penală.

„Dar asta nu înseamnă că intră în pușcărie cei care au forat un puț în curte sau cei care au făcut captări de apă anunțând autoritățile și mergând în anumite limite, pentru a folosi apa pentru irigat”, a subliniat ministrul interimar.

Controversa a fost amplificată și de faptul că Ministerul Agriculturii a anunțat că nu a fost consultat înainte ca proiectul să fie lansat în dezbatere publică. MADR a transmis că România trebuie să respecte legislația europeană și să protejeze resursele naturale, dar a cerut evitarea unor sancțiuni disproporționate și a unor formulări care ar putea fi interpretate neunitar în cazul activităților agricole. Instituția a precizat că va transmite observații și propuneri de clarificare în cadrul procedurii de consultare.

De cealaltă parte, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) susține că proiectul este îndreptat împotriva formelor grave de criminalitate de mediu și a situațiilor în care distrugerea naturii produce profituri importante, în timp ce riscul juridic rămâne redus. MMAP arată că sancțiunile vor fi stabilite gradual, în funcție de gravitatea faptei și de efectele produse asupra oamenilor și mediului.

Proiectul se află în etapa de transparență decizională și nu produce încă efecte juridice. Forma sa poate fi modificată în urma observațiilor primite de la instituții, organizații profesionale și reprezentanții fermierilor.