Subvenții APIA: Condiționalități legate de apă în 2023

De anul acesta, fermierii care vor să beneficieze de subvenții APIA au de îndeplinit o serie de obligații legate de managementul și protecția resurselor de apă, conform proiectului de ORDIN pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023.

* SMR 1 – Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din23 octombrie2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1): art. 11 alin. (3) lit. (e) și, în ceea ce privește cerințele obligatorii referitoare la controlul surselor difuze de poluare cu fosfați, art. 11 alin. (3) lit. (h).

Cerințe obligatorii pentru fermieri:

Potrivit prevederilor art. 43 alin. (18) și anexei nr. 3 lit. C din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un program de măsuri, care ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activităţile umane şi impactul acestora asupra mediului având ca scop atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane şi pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic. Fiecare program de măsuri include măsuri de bază şi, unde este cazul, măsuri specifice/suplimentare.

Măsurile de bază sunt cerințe minime pentru aplicarea legislației europene privind protecția apei. În sensul cerințelor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sunt necesare adițional și alte măsuri de bază (măsuri tehnice și instrumente administrative), referitoare la:

- Publicitate -
  • reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor şi controalele privind captările de apă dulce de suprafaţă şi subterană şi îndiguirile de apă de suprafaţă; 

  • măsuri de prevenire sau control a introducerii de poluanţi din surse difuze care pot cauza poluarea corpurilor de apă. Controlul poate fi sub forma unei reglementări din punct de vedere al gospodăririi apelor, inclusiv interzicerea introducerii de poluanţi în corpurile de apă sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii.

Fermierii care deţin sau administrează exploatații agricole au obligația respectării măsurilor de bază aplicabile activităților pe care le desfășoară, respectiv:

– a) să obțină actele de reglementare în domeniul gospodăririi apelor, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; 

– b) să aplice măsurile prevăzute în actele de reglementare în domeniul gospodăririi apelor;

– c) să aplice măsurile identificate în baza rezultatelor controalelor și inspecțiilor asupra modului de respectare a prevederilor legale privind gospodărirea apelor.

Respectarea cerinţelor SMR 1 se verifică la nivel de exploataţie agricolă. 


* SMR 2 Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1): art. 4 și 5.

1. Pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Programului de acţiune, fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole au următoarele obligaţii:


  • a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, prevăzute la art. 4 şi 5 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte construcţia, amplasarea şi dimensionarea capacităţilor de stocare (calculul capacităţii de depozitare necesare), sistemul de depozitare (individual, comunal sau, prin excepţie, în câmp deschis pe terenul agricol doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), groapa pentru urină sau fracţia lichidă din platforma de gunoi, depozitarea dejecţiilor animaliere în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la păşune, interdicţia privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanţele de protecţie sanitară, precum şi zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenţilor de siloz, a efluenţilor de siloz balotat şi a apelor uzate din exploataţiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 şi 8 din Programul de acţiune;
  • b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe terenul agricol, în funcţie de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3, respectiv anexa nr. 3 din Programul de acţiune, astfel:

Zona

Inceputul perioadei de interdicţie (ziua/luna)

Sfârşitul perioadei de interdicţie (ziua/luna)

Lungimea perioadei de interdicţie (nr. zile)

1

15.XI

10.III

115

2

10.XI

20.III

130

3

05.XI

25.III

140

 

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solare nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C;

  • c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte cantitatea maximă de azot (substanţă activă) provenită din îngrăşămintele organice şi chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare şi presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole, astfel:


– cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an; 

– cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi:

(i) în cazul terenurilor arabile:

Panta terenului
 (panta medie a blocului fizic)

Porumb și sfeclă de zahăr

Grâu și rapiță

Alte culturi

Kg N substanță activă/ha/an

Până la 12%

150

120

100

Mai mare de 12%

120

90

80

(ii) 100 kg N substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente;


(iii) 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acţiune.


În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producţia planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an.


Presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acţiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice din alte ferme, raportat la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an);


  • d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat şi pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrăşăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i), (ii) şi (iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;

  • e) să respecte cerinţele generale pentru aplicarea fertilizanţilor, precum şi obligaţiile privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice şi a îngrăşămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 şi 12 din Programul de acţiune;
  • f) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce priveşte încorporarea îngrăşămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense, aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, precum şi aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe), prevăzute la art. 13, 15 şi 16 din Programul de acţiune;

  • g) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi în vecinătatea captărilor de apă potabilă, prevăzute la art. 14 din Programul de acţiune, în ce priveşte interdicţia aplicării fertilizanţilor de orice fel pe benzile-tampon (fâşii de protecţie) adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel:
    – 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;

    – 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.


Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.


Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform legislaţiei în vigoare;


  • h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole cu privire la suprafaţa fermei, planul simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic şi organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării, tipul oricărei culturi agricole şi data însămânţării/recoltării), şeptelul fermei pe specii şi categorii de animale, registrele de evidenţă a efectivelor de animale şi perioada de stabulaţie, presiunea azotului din îngrăşămintele organice de origine animală calculată conform coeficienţilor de excreţie prevăzuţi în tabelul 4 din Programul de acţiune, cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziţionate şi sistemul de colectare şi depozitare a dejecţiilor animale corelat cu cerinţele minime privind perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acţiune.

2. Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii și actualizării actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină astfel de documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Fără a aduce atingere legislației privind reglementarea activităților din punct de vedere al protecţiei mediului şi gospodăririi apelor (avize, acorduri, autorizații), dispozițiile art. 4 alin. (5) din Programul de acțiune – versiunea în vigoare, se aplică astfel: (i) pentru fermele care nu necesită autorizația de mediu, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se poate face în sistem individual, comunal sau o combinatie a celor doua sisteme; (ii) pentru fermele care, potrivit legislației în domeniul protecţiei mediului, au obligația obținerii și actualizării autorizației de mediu, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele stabilite de aceasta.


Cerințele minime privind soluția constructivă pentru fermele de 40 UVM și mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea și compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, lagună betonată sau membrană impermeabilă, față de cerințele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a Programului de acțiune.


Referințe: https://www.madr.ro/docs/agricultura/imbunatatiri-funciare/2021/prog-actiune-protectie-nitrati.pdf

Respectarea cerinţelor SMR 1 se verifică astfel: cerinţele 1.a), 1.h) şi cerinţa 2 se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) şi 1.g) se verifică la nivel de parcelă agricolă. În cazul cerinţelor 1.c) şi 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot din îngrăşămintele planificate (calculul presiunii nutrienţilor) şi aplicate pe terenul agricol în decursul unui an (kg N/ha) la nivel de parcelă, conform planului de fertilizare (simplificat sau întocmit pe baza studiului agrochimic).

* GAEC 4 Crearea de zone tampon de- a lungul cursurilor de apă, care are ca obiectiv principal protecția cursurilor de apă împotriva poluării și a formării de șiroaie.

Cerințe obligatorii pentru fermieri:

1. Se instituie benzi tampon (fâșii de protecție) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor și a produselor de protecție a plantelor.

De reținut că benzile tampon de-a lungul cursurilor de apă în temeiul acestui standard GAEC respectă, ca regulă generală și în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, o lățime minimă de 3 m fără utilizarea fertilizanților și a produselor de protecție a plantelor.

Lăţimea minimă a benzilor tampon variază în funcție de panta terenului, astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% şi 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor tampon se consideră de la limita blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent zonei de protecţie stabilită prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă.

2. Se mențin benzile tampon (fâșiile de protecție) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor și a produselor de protecție a plantelor

Benzile tampon (fâşii de protecţie) sunt definite ca suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanţilor (art. 14 din Programul de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul MMAP/MADR nr. 333/165/2021).

Zonele de protecţie sunt definite ca suprafeţe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor/construcţiilor și pentru prevenirea poluării resurselor de apă (art. 40 și anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare).

Respectarea cerinţelor GAEC 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole