În urmă cu doi ani și jumătate, pe 6 noiembrie 2017, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM a organizat evenimentul #CuSauFara? (#WithOrWithout?) – O viziune echilibrată asupra rolului și impactului industriei fitosanitare în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice. Scopul evenimentului a fost acela de a prezenta într-un mod echilibrat provocările întâmpinate de industria de protecția plantelor în contextul agriculturii românești și a responsabilităților europene.
Evenimentul a fost organizat cu ocazia prezentării concluziilor proiectului – Evaluarea impactului cumulativ (Cumulative Impact Assessment), derulat de AIPROM în cursul anului 2017, când au fost colectate informații de la experții locali cu privire la ceea ce ar însemna pentru culturile principale din România să se restricționeze sau să se interzică utilizarea multor substanțe active (aproape 75 de astfel de substanțe) puse în pericol de legislația europeană privind polenizatorii, neonicotinoidele, perturbatorii endocrini, reînnoirea glifosatului etc. Bazându-se pe rezultatele furnizate de experții români, evenimentul a abordat rolul protecției plantelor în contextul european și românesc și a oferit argumente solide în vederea sprijinirii agriculturii românești.
Iată că doi ani mai târziu, au fost finalizate și studiile similare efectuate în alte 6 state europene: Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Suedia. Raportul referitor la rezultatele înregistrate în aceste țări și în România a fost publicat recent – Low Yield II. Cumulative impact of hazard-based legislation on crop protection products in Europe evidențiază faptul că pentru cele 7 state participante pierderile de recoltă variază între 15% și 36% în cazul interzicerii utilizării produselor analizate iar producția mai redusă acompaniată de costuri mai ridicate de producție pot cauza diminuări ale ratei de profitabilitate și deci venituri mai mici pentru fermieri.
Concluziile raportului arată că deși numărul de substanțe active a scăzut de la 1.000 în 1990 la mai puțin de 500 la momentul publicării raportului, există în continuare presiune pentru ca numărul acestora să scadă și mai mult. În contextul discuțiilor despre obiectivele de reducere a pesticidelor, acesta este un raport în timp util, care arată clar că atenuarea impactului agriculturii asupra mediului nu înseamnă reducerea numărului de soluții disponibile pentru fermieri.
Nu există o soluție care să se potrivească tuturor, dar este evident că avem nevoie de modele de producție care să implice toate părțile relevante și care să cuprindă tot ce este mai bun pentru științele agricole și ecologice. Aceasta trebuie să fie încorporată într-un sistem de reglementare care să includă inovația și să permită soluții cu profil toxicologic favorabil și biopesticide să ajungă rapid pe piață.
Industria noastră investește foarte mult în soluții inovatoare de ultimă oră și suntem pregătiți să ne jucăm rolul în procesul de producție pentru a obține suficientă hrană durabilă. Raportul Low Yield II poate fi citit accesând linkul: https://www.ecpa.eu/media/reports_infographics/low-yield-ii-report.
