În România venitul antreprenorial agricol a crescut constant, în perioada 2007-2018 (de la 1287,5EUR/AWU (Anual Working Unit (unitate de lucru anuală)) la 4334,8 EUR/AWU). Cu toate acestea, venitul antreprenorial agricol din România este foarte scăzut comparativ cu media UE 28 (30,5% din media UE28), ceea ce clasează RO pe penultimul loc între țările UE 28.
În România, venitul antreprenorial agricol pe lucrător, comparativ cu media veniturilor la nivelul întregii economii a fost de 59,8% în anul 2018. Acesta a cunoscut o fluctuație mare în perioada 2007-2018, înregistrând un punct minim de 26.1% în 2007 și un punct maxim de 83% în 2011.
Valoarea maximă din 2011 a fost produsă în principal de criza economică globală. Deși se situează peste media UE 28, diferența mai mică dintre veniturile agricole și cele de la nivelul întregii economii, în cazul României, este datorată veniturilor mai mici înregistrate la nivelul întregii economii, comparativ majoritatea statelor membre UE 28.
În 2018, venitul factorilor agricoli anual a fost de 4.394,5euro/AWU, reprezentând 26,3% din media UE 28. Între 2007-2018 decalajul faţă de media UE 28 a fost semnificativ, cu o fluctuație cuprinsă între 15,55% (2007) și 26,3% (2018). Indexul venitului factorilor din agricultură pe unitate anuală de muncă (Index 2010=100) a fost în 2018 de 136,6 (față de 2010 înregistrând o creștere de 36.6%)
Ponderea sprijinului direct în venitul factorilor agricoli, la nivelul anului 2017, înregistra 23% în România, fiind foarte apropiată de media UE 28, care atingea 24%. Plățile compensatorii în cadrul Pilonului II sunt în jur de 5% din venitul factorilor.
Venitul factorilor agricoli pe lucrător (AWU) este în medie mai mare în zonele care nu sunt afectate de constrângeri naturale (ANC) cu excepția perioadei 2015-2017, când venitul a fost mai mare în ANC, altele decât în zonele montane, (cu aprox. 30% mai mare). Din datele disponibile se poate observa că zonele cu cel mai mic venit sunt zonele montane, decalajul crescând în perioada 2015-2017.
În ceea ce privește distribuția sprijinului PAC, la nivel național se poate constata o distribuire neuniformă a plățiilor, din perspectiva valorii totale pe categorii de exploatații, ceea ce arată concentrarea sprijinului PAC la nivelul unui număr redus de exploatații. În cazul plăților SAPS, la nivelul anului 2016, se poate observa o concentrare în categoriile < 5 ha și 5-50 ha, peste 351 mil euro, având în vedere și numărul mare de beneficiari aferenți acestor categorii, la polul opus situându-se valoarea plăților aferente exploatațiilor de peste 500 ha, în valoare de peste 269mil euro.
Acest trend a continuat și în anul 2018, când plățile pentru categoriile <5 ha și 5-50 ha s-au situat la peste 379 mil euro, existând în continuare un număr mare de beneficiari aferenți acestor categorii, în timp ce, valoarea plăților aferente exploatațiilor de peste 500 ha, s-a ridicat la o valoare de peste 290 mil euro. Totodată, la nivelul anului 2016, se poate observa faptul că 31,09% din totalul plăților SAPS a fost încasat de 0,27% din solicitanți, respectiv exploatațiile din categoria >500 ha (2.427 exploatații).
În același timp categoria >1000 ha (0,10% din solicitanți) a încasat 166 mil.euro, ceea ce reprezintă un procent de 19,24% din totalul plăților SAPS. În ceea ce privește totalul plăților acordate din FEGA (SAPS, Plata redistributivă, Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, Schema pentru tinerii fermieri, Sprijinul cuplat), se observă o menținere a modului de distribuție (similar cu cel pentru plățile SAPS), existând mici variații, între anul 2018, comparativ cu 2016.
Datele statistice au fost publicate sub forma de draft pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, madr.ro, care servesc pentru elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic 2021-2027, în urma analizei nevoilor şi strategiei intervenţiei din anii anteriori.