1 august 2021 - 20:19

Transportatorii de cereale au soluții pentru capitalizarea agricultorilor

Transportatorii de mărfuri pe Dunăre, incluzând aici și mărfurile de origine agricolă, spun că susținerea continuă a dezvoltării capabilităților de stocare și export cereale va sprijini și mai mult capitalizarea agricultorilor români, una dintre piedicile în calea dezvoltării rămânând vechimea infrastructurii.

„Potenţialul de creştere, în Portul Constanţa, a volumului tranzacţionat cu cereale este major (…). Acum 20 de ani, Portul Constanţa avea un singur siloz, astăzi are o capacitate de depozitare în silozuri de 1,2 milioane de tone, plus 200-300.000 de tone de depozitare în orizontală. Portul Constanţa s-a dezvoltat, însă infrastructura a rămas în urmă“, a declarat Antonio Stoean, director divizia agri în cadrul TTS, unul dintre transportatorii de mărfuri pe Dunăre, controlat de antreprenorul Mircea Mihăilescu, în cadrul emisiunii ZF Agropower.

El a adăugat că pe fluviul Dunărea, navigabilitatea continuă să fie o problemă. Orice întârziere la transport generează pierderi pe flux, până la furnizor.

„Pe Dunăre principala problemă este navigabilitatea. Există o strategie care îşi propune să aducă Dunărea la o adâncime de 2,5 metri, operabilă 365 de zile. Este un diziderat frumos, un vis în momentul actual, dar pentru noi asigurarea cotelor minime de navigaţie, în special la praguri, este esenţială, pentru că noi, în transportul fluvial, colectăm marfă din tot bazinul Dunării, iar o întârziere în zona noastră de operare provoacă întârzieri pe tot lanţul logistic“, a mai precizat Stoean. Chiar și așa, el a adăugat că infrastructura pe care lucrează transportatorii este funcţională, dar perfectibilă.

Mai mult, directorul diviziei agri din cadrul TTS consideră că pentru a creşte volumul exportat de cereale şi pentru a se dezvolta agrobusinessul românesc, „trebuie să vedem complexul logistic, nu fracţionat, ci integrat. Dacă vorbim de agricultură, avem nevoie de un concept care include calea ferată, partea rutieră, partea fluvială şi operarea portuară“.

El crede că perspectivele pentru anul acesta sunt foarte bune, dacă sunt luate în calcul câmpurile și ploile din ultimele zile.

„Sezonul începe puternic, avem deja o rostogolire a volumelor de anul trecut, prima jumătate de an arată bine şi ne aşteptăm ca 2021 să fie un an bun“, a mai precizat reprezentantul transportatorilor de mărfuri pe Dunăre.

El menţionează că anul 2020 a fost provocator, pentru că, din cauza secetei, a fost obţinută cea mai mică recoltă din România din ultimii zice ani.

Accesul la Dunăre, un avantaj

Și depozitarii laudă accesul țării noastre la Dunăre. Modernizările realizate de operatorii portuari din ultima perioadă deschid însă oportunități de export și către piețe îndepărtate, alături de transportatorii pe Dunăre.

Conform precizărilor făcute pentru sursa citată de Viorel Panait, director general al Comvex, companie care deţine unul dintre cele mai mari terminale de cereale din Portul Constanţa, cu o capacitate de 200.000 de tone, accesul la Dunăre reprezintă un avantaj pentru România.

„Propulsia cu un singur remorcher echivalează cu transportul a 200 de camioane“, a declarat Panait în acest context.

Tot el a spus că, din producţia anuală de cereale a țării noastre, una de aproximativ 30 de milioane de tone într-un an agricol bun, cea mai mare parte este exportată prin transportul fluvial către ţările arabe.

„Avem în vedere încărcarea de nave de mai mare capacitate şi ne gândim la exportul de grâne în ţări îndepărtate, cum este Indonezia, ţări care au terminale pentru astfel de nave, şi din Indonezia putem aduce cărbune, potrivit pentru electrocentrala de la Deva, care în condiţiile acestea ar putea să-şi menţină activitatea de producţie de energie electrică, rămânând în parametrii de poluare stabiliţi de Comisia Europeană pentru următorii cinci ani“, a continuat Viorel Panait.

Și Panait susţine că „anul 2021 se arată a fi unul bun“, după ce „2020 a fost bizar“.

„Izvorul activităţii noastre este legat de belşugul culturilor din acest an. Avem speranţe, dar nu avem globul de cristal“, a mai precizat el.

Maritim, fluvial, feroviar și rutier. Complexul de infrastructură care trebuie armonizat

În altă ordine de idei, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare, România ar putea deschide noi pieţe din vestul Europei şi ar putea creşte cantitatea trimisă, pentru că există cerere, a declarat la rândul său Louisa Gorban, manager al Rail Hub Transylvania, unul dintre transportatorii care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad.

În 2021, conform datelor ZF, compania a pus în mişcare primul tren combo, format din vagoane convenţionale şi containere, care face legătura între vestul României şi Portul Constanţa.

„Autorităţile, prin competenţa pe care o au, pot aduce un plus în acest domeniu, ascultând pentru început părerile mediului privat. Este important să minimizăm timpul de tranzit. Este novoie să se accelereze şi să se finalizeze construcţiile începute pe tronsoanele de cale ferată, pentru a creşte viteza trenurilor. În plus, trebuie să fim atenţi cum putem absorbi mai mulţi bani europene pentru investiţii“, a adăugat Louisa Gorban.

Compania pe care o reprezintă a reuşit să trimită cereale româneşti în pieţe precum Benelux şi Germania şi este în discuţii pentru exportul în Africa de Nord.

„Volumele vândute acolo pot creşte, dar e nevoie de un setup stabil”, a continuat ea. „Datorită Portului Constanţa, cu o infrastructură şi o logistică bună putem câştiga ca piaţă, ca economie. Avem tot ce ne trebuie să fim un punct de reper pe harta globală.“

Producţia mare de cereale, infrastructura din Portul Constanţa şi accesul la transportul pe Dunăre sunt principalele avantaje ale României în raport cu celelalte ţări europene, putând astfel să devină un punct de reper pe harta europeană şi pe cea globală.

Fermierii au făcut investiţii în spaţii de depozitare, mediul privat din sectorul logisticii şi transportului pentru materia primă agricolă a făcut investiţii în optimizarea timpilor de transport, însă acum este nevoie de intervenţia autorităţilor prin investiţii în infrastructura rutieră, feroviară, portuară pentru a creşte volumul exportat, a fost principala concluzie a invitaţilor ediţiei din 29 martie a emisiunii ZF Agropower.