Șalăul dispare încetul cu încetul din apele Deltei Dunării.
Conform datele oficiale primite de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) de la punctele de primire a peştelui din rezervaţie, în complexul Razim-Sinoe, cunoscut drept „patria şalăului”, s-au capturat în primele nouă luni ale anului doar aproximativ 4 tone din această specie, informează AGERPRES.
În ciuda secetei din acest an, raportările făcute de cherhanalele, punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare a peştelui din Deltă nu arată o scădere dramatică a capturilor pescarilor, dar resursa piscicolă din mediul natural a scăzut, spune guvernatorul Deltei, Gabriel Marinov.
Potrivit acestuia, în ceea ce privește capturile de șalău din complexul lagunar Razim-Sinoe, vorbim chiar de o „scădere drastică”, în contextul în care, de la începutul anului, în zona numită de pescari „patria șalăului”, s-au prins doar 4 tone din această specie, o cantitate de cel puţin trei ori mai mică decât în urmă cu câţiva ani.
„De câţiva ani, ARBDD şi Institutul Naţional Delta Dunării populează cu şalău complexul lacustru şi încercăm să facem acelaşi lucru, de anul viitor, şi cu plătica, la care se înregistrează scăderi drastice ale capturilor, mai ales că se ştie că plătica reprezintă sursa de hrană pentru şalău”, a menţionat Gabriel Marinov.
Guvernatorul Deltei a dat însă asigurări că pescarii din zonă îşi vor putea desfăşura în continuare activitatea.
„O asemenea măsură de interzicere a pescuitului este doar finalul unui demers de redresare a situaţiei, pe de o parte, iar pe de altă parte nu s-a pus în discuţie interzicerea totală a pescuitului în complexul Razim-Sinoe, iar dacă se va discuta, se va discuta despre şalău la un moment dat, dar lucrul acesta rămâne ca ultimă soluţie. Până acolo, mai sunt multe de făcut, inclusiv discuţii privind utilizarea unor scule în anumite perioade ale anului”, a precizat Marinov.
În ultimii ani, pescarii din complexul Razim-Sinoe s-au plâns, în repetate rânduri, de scăderea capturilor din speciile valoroase din punct de vedere economic şi au cerut refacerea zonelor de reproducere a speciilor.
„Resursa de peşte este într-o continuă scădere, iar peştele cu valoare mai mare reprezintă un procent tot mai mic în cantitatea totală. Dacă nu se intervine cât mai repede pentru refacerea zonelor de reproducere, pentru că asta e principala problemă a ultimilor ani, degeaba avem luciu de apă. Acum, şalăul reprezintă 3% din totalul capturilor”, a afirmat Cătălin Balaban, președintele Asociației de Pescari Golovița.
Din anul 2015, ARBDD repopulează în fiecare primăvară complexul Razim-Sinoe cu cel puţin 1.000 de cuiburi embrionate de icre de şalău.
Vasile Oţel, cercetător în cadrul Institutului Naţional Delta Dunării, arată în lucrarea sa „Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, că şalăul este răspândit pe Dunăre şi în cursurile inferioare şi mijlocii ale afluenţilor mari, iar în Rezervaţie se întâlneşte pe Dunăre şi pe braţele sale şi în complexul Razim-Sinoe.
În cazul acestei specii, instinctul de ihtiofag se declanşează încă din primul an de viaţă, pentru ca în al doilea an să se hrănească exclusiv cu peşte. Razim-Sinoe este una din zonele în care specia găsea cantităţi optime de hrană, aşa încât şalăul ajungea în primul an de viaţă la 250 de grame, în al doilea, îşi dubla greutatea, în timp ce în al treilea an de viaţă, cel în care masculii şi femelele ating maturitatea sexuală, greutatea unui exemplar ajungea la două kilograme.
