După luni și luni de discuții, inversări, discuții de noapte și acorduri de ultim moment și nu una, nu două, ci trei variante finale, viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) se confruntă în sfârșit cu ultimul obstacol.
Încheiată informal în iunie, adoptată, trei zile mai târziu, de Consiliul miniștrilor Agriculturii din UE și aprobată provizoriu de Comisia AGRI a Parlamentului European în septembrie, noua PAC așteaptă acum votul final de la parlamentarii europeni, care se reunesc marți, 23 noiembrie, pentru o sesiune plenară la Strasbourg.
Aproape că că nu există îndoieli că Parlamentul European va aproba mâine pachetul de legi, însă controversele în jurul celei mai mari politici a UE sunt departe de a fi fost soluționate, scriu analiștii de la Euractiv.com.
Dezamăgiți de o propunere din cadrul PAC prin care, în ochii lor, nu sunt abordate în mod adecvat problemele stringente ale schimbărilor climatice și pierderii biodiversității, membrii grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană (ALE) din PE și-au exprimat opoziția față de acord.
Raportorul umbră pentru planurile strategice naționale (NSP), europarlamentarul german Martin Häusling, a declarat presei că, deși personal nu își face iluzii cu privire la rezultatul votului marți, „Verzii vor vota împreună împotriva reformei PAC, ca mulți europarlamentari de stânga și social-democrați germani”.
Într-o petiție online, europarlamentarii Verzi din mai multe țări UE au continuat să le ceară colegilor să „voteze împotriva acestei PAC”.
„Suntem într-o urgență climatică”, au declarat autorii petiției.
„Trebuie să luăm măsuri acum pentru a combate schimbările climatice, pentru a proteja biodiversitatea și familiile de fermieri pentru generațiile viitoare”, au subliniat aceștia, declarând că „nu putem permite politicii agricole comune europene să continue să distrugă planeta noastră până la sfârșitul anului 2027.”
De partea cealaltă, deputații europeni care susțin noua PAC în forma actuală, majoritari, de altfel, au adoptat un ton cu totul diferit.
„Avem obligația de a vota pentru următoarea PAC în numele tuturor bărbaților și femeilor care ne oferă cea mai sigură, mai controlată și mai sănătoasă dietă din lume”, a declarat europarlamentarul francez Jérémy Decerle (Renew Europe) pe Twitter.
La rândul său, Irène Tolleret (Renew Europe) declarant extreme de optimist că „martea viitoare, Parlamentul European va da undă verde definitivă unei noi PAC care este puternică, mai verde și mai justă”.
Viitoarea PAC „oferă fermierilor noi instrumente pentru a face față viitoarelor provocări economice și de mediu” și ar „trimite un mesaj de stabilitate tinerelor generații”, a mai afirmat ea.
„Deplâng faptul că europarlamentarii Verzi au anunțat că vor vota împotriva PAC”, a continuat Tolleret, adăugând că această nouă PAC este rezultatul unui compromis la care au participat ecologiștii.
În opinia europarlamentarului francez, „A vota împotriva ei înseamnă păstrarea PAC anterioară, care este mai puțin verde, mai puțin echitabilă și mai puțin protectoare pentru fermieri”.
Acest punct de vedere cu siguranță nu este împărtășit de Benoît Biteau, un europarlamentar francez al Verzilor și membru al comisiei AGRI a Parlamentului, care, nu mai departe de sfârșitul săptămânii trecute, a declarat presei că reforma PAC de pe masă este „complet neconformă” cu Green Deal-ul European, „piedestalul acestui mandat actual atât al Parlamentului, cât și al Comisiei”, și într-o incoerență izbitoare cu recent adoptatele strategii privind biodiversitatea și lanțul „de la fermă, la farfurie” (Farm to Fork).
Biteau, unul dintre semnatarii petiției „votați această PAC în jos”, solicită o „schimbare de sistem”, afirmând că „mai este timp să oprim această politică și să îndreptăm lucrurile”.
Că mai există sau nu timp pentru timp pentru îndreptarea lucrurilor așa cum solicită Verzii europeni, cert este un singur lucru: întârziată deja de multă vreme, viitoarea PAC – propusă de Comisia Europeană în 2018 și care trebuia inițial să acopere perioada 2021-2027 – ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Statele membre europene au termen până la sfârșitul acestui an să își prezinte Comisiei Europene Planurile Naționale Strategice (PNS), pentru a stabili modul în care intenționează să decline viitoarea PAC la nivel național. Iar în acest proces, din nou, timpul se scurge, deoarece numeroase țări par să se lupte cu termenul limită.
Mai departe, odată depuse, aceste planuri trebuie să obțină aprobarea Comisiei, care este de așteptat să dureze câteva luni în 2022.
Astfel, după cum a subliniat recent Udo Hemmerling, secretarul general adjunct al Asociației Fermierilor Germani, pentru EURACTIV, toate aceste proceduri le-ar lăsa fermierilor doar o fărâmă de timp pentru a răspunde la ceea ce se va aștepta concret de la ei în 2023.
Referitor la această problemă de orar, Biteau (reprezentant al verzilor francezi) le-a spus jurnaliştilor că problema ar putea fi rezolvată prin prelungirea cu încă doi ani a regimului de tranziţie în vigoare în prezent, ceea ce le-ar lăsa legislatorilor suficient timp pentru a rescrie reforma PAC.
În opnia sa, a pierde încă doi ani pentru a rescrie acordul ar fi „mai puțin grav decât a continua pe baza actuală încă șase ani”.
Întrebat despre speranțele sale de a vedea PAC respinsă, el a declarat că „doar bătăliile pe care nu le ducem sunt pierdute în avans”, adăugând că încă speră să vadă un „tunet” marți.
Așadar, deocamdată nimic nu pare a fi bătut în cuie în ceea ce privește noua Politică Agricolă Comună, mai ales că există o opoziție puternică și din partea asociațiilor de fermieri în mai toate țările UE. Mai mult, fermierii olandezi, spre exemplu, sunt hotărâți chiar să forțeze un exit.
„Dacă în cele din urmă vom părăsi UE, agricultura noastră puternică ne va oferi o pârghie în cazul în care UE va încerca să ne intimideze, așa cum au făcut cu britanicii în timpul negocierilor pentru Brexit. UE are nevoie de noi mai mult decât avem noi nevoie de ei. Noi hrănim alte țări din UE”, îi avertizează fermierii olandezi pe europarlamentari și pe propriii politicieni, deopotrivă.
este parte a
