Scrisoare către Cotroceni: Fermierii solicită intervenția Președintelui pe marile teme din agricultură

Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Președintele României, în care propune constituirea unui grup de lucru permanent la nivelul Administrației Prezidențiale, dedicat agriculturii. Documentul sintetizează principalele teme strategice care, în opinia organizației, trebuie abordate coordonat la nivel instituțional: de la Acordul Mercosur și reforma PAC post-2027, până la digitalizarea agriculturii, gestionarea riscurilor climatice și priorități legislative esențiale pentru fermieri.

Publicăm mai jos, integral, scrisoarea semnată de directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu, transmisă către Administrația Prezidențială.

E.S Domnului Nicușor DAN

Președintele României

Stimate domnule Președinte,

Clubul Fermierilor Români, organizație reprezentativă la nivel național pentru promovarea intereselor fermierilor și asigurarea competitivității ecosistemului agroalimentar, susține o abordare sistemică și integrată a planurilor și măsurilor de transformare a agriculturii românești către o Agricultură 5.0 rezilientă, sustenabilă și adaptată noilor provocări economice, climatice și geopolitice.

În contextul actual – caracterizat de evoluții geopolitice complexe, volatilitate accentuată a piețelor agricole și intensificarea riscurilor asociate schimbărilor climatice – considerăm necesară consolidarea unei înțelegeri comune, la nivelul tuturor actorilor constituționali, asupra poziționării strategice a agriculturii ca sector de importanță națională.

Din această perspectivă, semnalăm o serie de teme majore care necesită o abordare coordonată, anticipativă și fundamentată pe dialog instituțional și expertiză tehnică, motiv pentru care propunem constituirea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru permanent dedicat agriculturii, cu întâlniri periodice lunare și ori de câte ori evoluțiile contextuale o impun, care să faciliteze consultarea sistematică a actorilor relevanți, formularea unor poziții coerente și identificarea unor soluții aplicabile imediat și fundamentate pentru aceste priorități strategice la nivel național.

În continuarea demersului de abordare structurată și eficientă a principalelor provocări identificate la nivelul sectorului agricol, prezentăm o serie de teme majore considerate prioritare, fiecare fiind sintetizată prin evidențierea problematicii identificate:

(1) Riscuri și oportunități asociate Acordului Mercosur

(2) Reforma PAC și noua abordare pentru agricultură în viitorul Cadru Financiar Multianual

(3) Competitivitatea lanțului valoric agroalimentar – deficitul comercial de produse agroalimentare: Produs românesc

(4) Strategie și Plan național de transformare digitală a agriculturii românești

(5) Un sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice și de biosecuritate

(6) Priorități legislative pentru agricultura românească

(7) Alte teme importante importante cu impact asupra competitivității fermelor.

Fundamentarea detaliată, argumentele tehnice și propunerile specifice ale Clubului Fermierilor Români sunt dezvoltate în anexele prezentului document, în scopul susținerii unui dialog instituțional aplicat, coerent și constructiv. În acest sens, apreciem oportună evidențierea următoarelor teme majore de interes strategic pentru sectorul agricol:

1. În ceea ce privește Acordul dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, Clubul Fermierilor Români susține principiul dezvoltării relațiilor comerciale externe și valorificarea oportunităților oferite de accesul la o piață de aproximativ 770 milioane de consumatori. Considerăm, însă, că orice mecanism de liberalizare comercială trebuie fundamentat pe reciprocitate deplină și pe aplicarea acelorași standarde privind siguranța alimentară, utilizarea substanțelor fitosanitare, normele sanitar-veterinare, protecția mediului și condițiile de producție. În absența unei echivalențe reale a standardelor, se creează un avantaj competitiv artificial, cu efect direct asupra fermierilor europeni.

Din perspectiva României, analiza evoluției balanței comerciale agroalimentare evidențiază o vulnerabilitate structurală determinată de ponderea ridicată a exporturilor de materii prime și de deficitul persistent la nivelul subsectoarelor economice cu valoare adăugată superioară. În aceste condiții, o liberalizare suplimentară a importurilor asupra acestor domeniisensibile, în special carne de vită, carne de pasăre, zahăr și produse procesate, poate exercita presiuni suplimentare asupra producătorilor interni și asupra echilibrului comercial. Datele recente confirmă această tendință – și în perioada 2023-2025, relația comercială România–Mercosur a continuat să fie caracterizată de un dezechilibru pronunțat, cu un volum ridicat al importurilor agroalimentare provenite din această regiune și o capacitate redusă a exporturilor românești de a compensa acest flux.

România are nevoie de consolidarea capacităților de procesare și de creșterea valorii adăugate interne, nu de amplificarea dependenței de importuri realizate în condiții de cost și standarde diferite.

PROPUNERE: Apreciem necesar ca țara noastră să susțină în negocierile europene privind implementarea Acordului Mercosur crearea unor mecanisme naționale de urmărire, control, analiză, raportare și intervenție pentru respectarea standardelor europene și gestionarea perturbărilor pieței românești, inclusiv prin activarea imediată a unor mecanisme de compensare a pierderilor pentru fermierii români.

Evaluarea detaliată a impactului potențial al Acordului Mercosur asupra balanței comerciale și asupra sectoarelor agricole sensibile este prezentată în Anexa 1, la prezenta scrisoare, în vederea susținerii unei poziții naționale prudente, echilibrate și fundamentate, care să asigure atât deschiderea comercială, cât și protejarea competitivității producătorilor români într-un cadru concurențial echitabil.

2. În contextul dezbaterilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și arhitectura Politicii Agricole Comune post-2027, considerăm necesară susținerea menținerii unei structuri distincte a celor doi piloni ai PAC, precum și a caracterului voluntar al măsurilor de degresivitate și plafonare a plăților directe. Structura agriculturii românești rămâne una duală: majoritatea exploatațiilor sunt de dimensiuni reduse și prezintă predominant un rol social, în timp ce fermele medii și mari asigură cea mai mare parte a producției destinate pieței, prin intermediul investițiilor în tehnologii moderne și stabilitatea aprovizionării cu produse agroalimentare.

În acest context, introducerea obligatorie a degresivității sau plafonării plăților directe va afecta direct capacitatea investițională a acestor exploatații, inclusiv în situațiile în care investițiile au fost realizate prin intermediul unor credite contractate pe baza predictibilității sprijinului european. Totodată, menținerea separată a Pilonului I și a Pilonului II rămâne relevantă în vederea asigurării echilibrului între stabilitatea veniturilor fermierilor și finanțarea investițiilor în modernizare, adaptare climatică și dezvoltare rurală.

De asemenea, propunerea de excludere a fermierilor pensionari de la plata directă de bază poate genera presiuni asupra structurii exploatațiilor și asupra pieței funciare, fără garanția transferului eficient către tinerii fermieri.

Reducerea ponderii PAC în bugetul Uniunii Europene și introducerea unor mecanisme suplimentare de cofinanțare pot accentua diferențele între statele membre în funcție de capacitatea bugetară națională și pot afecta ritmul investițiilor la nivelul sectorului agricol.

PROPUNERE: România să susțină în negocierile privind noul buget UE și reforma PAC menținerea structurii pe cei doi Piloni de finanțare (Plăți directe și Investiții pentru dezvoltare), precum și argumentarea menținerii caracterului voluntar al mecanismului de plafonare și degresivitate a subvențiilor agricole.

Analiza detaliată a acestor aspecte, inclusiv implicațiile asupra competitivității sectorului agroalimentar românesc și asupra echilibrului pieței europene, sunt prezentate în Anexele 2.1 și 2.2.

3. Integrarea și competitivitatea lanțului valoric agroalimentar, reducerea deficitului comercial și consolidarea prezenței produsului românesc pe piața internă și externă presupun o abordare coordonată la nivelul întregului ecosistem agroalimentar, care să coreleze politicile publice cu mecanismele pieței și cu strategiile operatorilor economici.

Analizele realizate evidențiază necesitatea creșterii valorii adăugate generate în România prin dezvoltarea capacităților de procesare, consolidarea lanțurilor scurte de aprovizionare, extinderea producției interne competitive și îmbunătățirea accesului produselor românești către rețelele comerciale interne și internaționale.

Direcția propusă vizează și susținerea brandurilor românești cu potențial în piețele externe prin consolidarea capacităților comerciale și operaționale, atragerea localizării producției pentru branduri multinaționale în vederea reducerii dependenței de importuri și dezvoltarea unor mărci regionale integrate, susținute prin sisteme credibile de certificare a calității, promovare instituțională și instrumente de finanțare adecvate.

PROPUNERE: Administrația Prezidențială să asigure cadrul pentru stabilirea unui Pact național multi-partenerial privind consolidarea competitivității produsului agroalimentar românesc, reducerea dependenței de importuri, dezvoltarea capacităților industriale locale și redresarea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare.

Abordarea presupune instituirea unui mecanism de dialog structurat între autorități, producători, procesatori și retaileri, bazat pe indicatori de performanță, monitorizare periodică și mecanisme transparente de guvernanță, precum și analiza unor instrumente de sprijin orientate către sectoarele deficitare, în conformitate cu regulile concurențiale.

Detaliile privind direcțiile de intervenție, mecanismele de cooperare instituțională și instrumentele propuse sunt prezentate în Anexa 3.

4. Program național de transformare digitală a fermelor și tranziția către Agricultura 5.0:

Agricultura românească se confruntă cu un decalaj critic de digitalizare, expusă presiunilor multiple ale impactului schimbărilor climatice, volatilității piețelor, costurilor ridicate ale inputurilor și deficitului acut de forță de muncă calificată, aspecte care compromit în mod direct competitivitatea și reziliența exploatațiilor agricole și a securității agroalimentare.

Fără o transformare accelerată către modelul de Agricultură 5.0 — bazat pe integrarea tehnologiilor digitale (IoT, AI, drone, ERP, GIS, blockchain) în toate procesele de producție, trasabilitate și management — fermele riscă marginalizarea față de piețele interne și europene.

Clubul Fermierilor Români propune un Program Național integrat, structurat pe trei piloni complementari:

(i) Formarea Operatorilor de Informatică Agricolă prin programe postuniversitare acreditate (120 ore, 6 luni) în parteneriat cu universități și furnizori tehnologici, cu subvenționare pentru inserție în câmpul muncii (6.000 lei valoare netă timp de 12 luni/absolvent);

(ii) Măsură de investiții multi-anuală dedicată investițiilor tehnologice (buget per apel: minim 100 mil. euro) pentru achiziții sectoriale — vegetal (drone, GPS-RTK, stații meteo), zootehnic (roboți hrănire/muls, IoT sănătate animale), vitivinicol/legumicol/procesare (automatizări, ERP, blockchain);

(iii) Centrul de Excelență pentru consolidarea celor 1.000 de absolvenți ai programelor postuniversitare — hub operațional pentru suport SIA, platformă e-learning AI, Ghid Digitalizare, Observator performanță digitală.

Programul este aliniat obiectivelor STEP (Reg. 2024/795).

PROPUNERE: Susținerea de către Administrația prezidențială a propunerii privind Programul Național integrat menționat anterior, structurat în trei piloni operaționali cu aplicabilitate imediată.

Detaliile tehnice, tematici curiculare, bugete și etape de implementare sunt prezentate în Anexa 4.

5. Sistem național de gestiune a riscurilor climatice și de biosecuritate

Impactul schimbărilor climatice și al amenințărilor de bioesecuritate evidențiază o dimensiune sistemică asupra agriculturii românești, generează pierderi directe semnificative pentru fermieri și asupra procesatorilor – prin limitarea capacității de export – aspecte care necesită acțiuni coordonate de răspuns din partea tuturor actorilor publici-privați-neguvernamantali în ce privește gestiunea riscurilor.

La nivelul Uniunii Europene se desfășoară un proces de elaborare de către experții Băncii Mondiale a unei analize vizând identificarea unor modele de organizare eficientă a sistemelor naționale de gestiune a riscurilor climatice, care să aibe atât dimensiune anticipativ-proactivă, dar și reactivă.

Analizele Clubului evidențiază necesitatea și importanța constituirii și operaționalizării unui Sistem Național Integrat de Gestiune a Riscurilor Climatice, care să aibă și o dimensiune asiguratorie. Propunerea nostră vizează instituirea unui mecanism integrat de gestionare a riscurilor în agricultură, inspirat din modelul sistemului PAID, destinat consolidării rezilienței financiare a fermierilor în cazul pierderilor semnificative de producție.

Structura financiară a instrumentului ar putea include o contribuție fixă de tip poliță, în cuantum estimativ de 20 euro/exploatație, la care să se fie adaugată o contribuție de aproximativ 3% din valoarea plăților directe, mobilizarea intervenției DR-32 – Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, precum și o alocare suplimentară estimată de aproximativ 50 milioane euro din bugetul de stat.

În această configurație, valoarea totală a fondului ar putea ajunge la aproximativ 540 milioane euro pentru un orizont de trei ani agricoli. Suprafața vizată pentru acoperire este estimată la aprox. 7,8 milioane hectare, cu un mecanism de reasigurare aferent pentru aproximativ 1,5 milioane hectare, la o valoare a despăgubirii minime propuse este de 2.000 lei – în sistem de franșizare.

PROPUNERE: Adoptarea unui act normativ privind instituirea unui Sistem național integrat de gestiune a Riscurilor Climatice, operaționalizarea unui instrument de asigurare obligatorie pentru agricultură la nivel național, care să acopere riscurile climatice extreme (în special secetă), să contribuie la stabilitatea economică a exploatațiilor agricole, îmbunătățirea capacității de absorbție a șocurilor climatice și de piață și asigurarea continuității activităților productive din sectorul agricol.

6. Priorități legislative cu impact strategic asupra dezvoltării sectorului agricol

6.1 Politica Agricolă Integrată – Obiectiv 2035, inițiativă elaborată de Clubul Fermierilor Români, concepută ca un instrument complementar Politicii Agricole Comune, orientat spre valorificarea specificității naționale și spre crearea unui cadru de predictibilitate, coerență și continuitate pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar.

Propunerea vizează asumarea unui angajament transpartinic, transparent și de lungă durată la nivelul Guvernului României, independent de ciclurile electorale, ca parte a interesului național, și susținem crearea condițiilor favorabile adoptării acesteia ca document strategic național.

Documentul a fost elaborat pornind de la nevoile concrete ale fermierilor, fiind transmis principalelor organizații profesionale și dezbătut în cadrul unor conferințe publice, cu obiectivul consolidării unui demers comun pentru adoptarea unei politici agricole integrate.

Transformarea agriculturii românești, în vederea asigurării rezilienței, competitivității și securității alimentare, presupune o abordare multi-sectorială și coordonare interministerială la nivelul politicilor publice, orientată către eliminarea deficitului balanței comerciale agroalimentare, creșterea valorii adăugate prin intermediul integrării cu industria alimentară, sporirea atractivității sectorului pentru tineri și susținerea reînnoirii generaționale.

În acest sens, propunerea include programe strategice privind integrarea și competitivitatea lanțului valoric agroalimentar („Produs Românesc”), gestiunea riscurilor de mediu și climă, dezvoltarea instrumentelor de finanțare, digitalizarea agriculturii, managementul integrat al apei, reînnoirea generațională, consolidarea influenței României în procesele decizionale europene privind Politica Agricolă Comună, precum și asigurarea unui cadru legal predictibil prin reglementări precum Legea arendei și Legea comasării și consolidării terenurilor agricole.

PROPUNERE: Asumarea instituțională a propunerii de Politică Agricolă Integrată a României – Obiectiv 2035 ca document strategic, contribuind la crearea unui cadru stabil pentru dezvoltarea agriculturii românești și la valorificarea coerentă a potențialului agroalimentar național (Anexa 6.1 – Politica Agricolă Integrată a României, document atașat corespondeței).

6.2 Reglementarea cadrului juridic privind contractele de arendare a terenurilor agricole necesită consolidarea stabilității raporturilor contractuale și creșterea predictibilității exploatării terenurilor, în vederea susținerii investițiilor pe termen mediu și lung. În acest sens, considerăm oportună instituirea obligației ca toate contractele de arendă să includă clauze explicite privind modalitatea de plată a arendei, atât în echivalent monetar, cât și/sau în produse agricole, astfel încât să fie asigurată transparența relației contractuale și corelarea acesteia cu evoluțiile pieței agricole.

Totodată, suprafețele arendate trebuie să poată fi înscrise la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) fără restricții administrative suplimentare, cu condiția ca minim 95% dintre contractele de arendă să fie înregistrate oficial la primărie sau autentificate notarial, pentru a garanta securitatea juridică și acuratețea evidențelor funciare utilizate în gestionarea plăților directe.

Prevederile legislative ar trebui să fie aplicabile tuturor contractelor de arendă nou încheiate sau prelungite ulterior intrării în vigoare a actului normativ, în vederea asigurării unei aplicări unitare a cadrului juridic și a evitării unor tratamente diferențiate între exploatațiile agricole.

Stabilirea unei durate minime de 5 sau 7 ani pentru contractele de arendă reprezintă un fundament imperios necesar pentru consolidarea stabilității acestor categorii de raporturi contractuale, concomitent cu crearea premiselor necesare realizării investițiilor agricole pe termen mediu și lung, inclusiv în tehnologizare, infrastructură agricolă, adaptare la condițiile climatice și conformare la cerințele continue din zona de mediu.

6.3 Cadru legislativ privind utilizarea dronelor în agricultură. Demersurile Clubului Fermierilor Români au susținut necesitatea elaborării unui cadru legislativ armonizat cu cerințele naționale și europene privind utilizarea dronelor agricole, prin încadrarea acestora ca utilaje destinate aplicării produselor fitosanitare. Propunerile formulate au vizat definirea clară a termenilor aferenți sistemelor de aeronave fără pilot (UAS), în conformitate cu reglementările Autorității Aeronautice Civile Române, precum și delimitarea responsabilităților între operator și pilot. Totodată, a fost susținută introducerea certificării fitosanitare obligatorii pentru operatori și a certificării specifice AACR pentru piloți, în scopul asigurării conformității tehnice și profesionale. În plan operațional, demersurile au avut în vedere stabilirea unor condiții tehnice flexibile de aplicare a tratamentelor fitosanitare (temperatură de până la 25°C, umiditate peste 50%, viteză a vântului de până la 5 m/s, respectiv până la 12 m/s în condițiile permise, înălțime de operare de până la 3,5 m), instituirea unor proceduri simplificate de notificare către Oficiile Fitosanitare Județene și ROMATSA exclusiv în zonele cu restricții aeronautice, integrarea operațiunilor în Registrul Național al Operatorilor și Zborurilor pentru asigurarea trasabilității fără raportări redundante, precum și realizarea unor controale periodice de către Autoritatea Națională Fitosanitară pentru verificarea utilizării produselor autorizate și a respectării normelor de aplicare (Anexa 6.2)

7. Alte teme importante cu impact asupra competitivității fermelor:

7.1 Procesul de extindere și repoziționare a Regimului Ariilor Naturale Protejate pentru Conservarea Habitatelor Naturale, a Florei și Faunei Sălbatice prezintă efecte negative directe asupra modului de utilizare a terenurilor agricole și asupra competitivității fermelor. În acest context, este esențială corelarea obiectivelor de conservare a biodiversității cu menținerea viabilității economice a exploatațiilor agricole. Considerăm necesare evaluări adecvate de impact socioeconomic, consultarea activă a actorilor relevanți și instituirea unor mecanisme de compensare pentru eventualele restricții impuse proprietarilor și utilizatorilor terenurilor. Având în vedere proiectul de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 57/2007 referitoare la regimul ariilor naturale protejate, precum și nevoia de a asigura respectarea jaloanelor asumate prin PNRR, subliniem importanța unui proces transparent și echitabil, bazat pe principiul parteneriatului și al responsabilității comune.

PROPUNERE: Includerea de noi zone în rețeaua Natura 2000 să se realizeze printr-un proces de consultare reală, în care autoritățile județene (Consiliul Județean), autoritățile locale (Consiliul Local) și proprietarii de teren să își exprime acordul motivat, astfel încât delimitarea finală a ariilor să reflecte atât obiectivele de mediu, cât și nevoile de dezvoltare sustenabilă la nivel local.

7.2 Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism), în ceea ce privește aplicarea acestuia asupra îngrășămintelor, reprezintă un subiect de interes major pentru sectorul agricol, în contextul presiunilor economice și structurale cu care se confruntă agricultura românească. În acest sens, susținem apelurile formulate de mai multe organizații agricole europene și de reprezentanți ai unor state membre pentru suspendarea temporară sau scutirea de la aplicarea CBAM pentru îngrășăminte, având în vedere circumstanțele excepționale actuale.

Sectorul agricol din România traversează o perioadă caracterizată de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor, cu efecte asupra rezilienței fermelor și stabilității lanțului agroalimentar. Incertitudinile legate de implementarea CBAM au contribuit la distorsiuni pe piața îngrășămintelor, reflectate în creșteri de prețuri și blocaje temporare în aprovizionare, într-un moment critic pentru achiziția inputurilor agricole.

În condițiile în care îngrășămintele sunt achiziționate preponderent prin finanțare creditată, majorarea prețurilor determină creșterea costurilor directe și a costurilor de finanțare, amplificând astfel presiunea asupra profitabilității fermelor. În aceste condiții, considerăm justificată susținerea unei suspendări temporare a aplicării CBAM pentru îngrășăminte, ca măsură de stabilizare a pieței și de protejare a viabilității economice a sectorului agricol, fără a afecta obiectivele de mediu urmărite la nivel european.

PROPUNERE: Susținerea de către Administrația Prezidențială a demersurilor privind suspendarea temporară a aplicării CBAM pentru sectorul agricol, limitarea vulnerabilităților existente și menținerea capacității productive a agriculturii românești (Anexa 7).

Având în vedere amploarea și implicațiile sistemice ale acestor teme, apreciem necesară menținerea lor în atenția constantă a agendei instituționale, printr-o abordare coordonată și coerentă la nivelul autorităților publice. În acest sens, implicarea Administrației Prezidențiale considerăm că poate genera un rol relevant în facilitarea dialogului inter-instituțional asupra susținerii continuității demersurilor strategice și în consolidarea unui cadru coerent și aplicabil imediat asupra direcțiilor prioritare de dezvoltare ale sectorului agroalimentar. O astfel de implicare ar contribui la asigurarea stabilității și predictibilității politicilor publice, valorificarea potențialului agricol național și întărirea poziției României în cadrul pieței europene și al lanțurilor valorice agroalimentare.

Clubul Fermierilor Români rămâne un partener dedicat în procesul de consultare și dialog instituțional privind elaborarea și implementarea politicilor publice din sectorul agroalimentar, punând la dispoziția autorităților expertiza și experiența fermierilor membri, precum și analizele și propunerile necesare fundamentării unor decizii coerente, predictibile și adaptate realităților economice, sociale și de mediu ale agriculturii românești, contribuind astfel la consolidarea unui cadru strategic stabil și la susținerea dezvoltării sustenabile a sectorului pe termen mediu și lung.

Vă rugăm să primiți, domnule Președinte, expresia celei mai înalte considerații.