12 aprilie 2021 - 10:33

Mioveni – Davidești: Schimbarea la față a satului romanesc prin PNDL?

Compania Națională de Investiții a anunțat aprobarea documentației tehnico-economice la faza de proiect tehnic și detalii de execuție pentru realizarea obiectivului de infrastructură rutieră – Pod peste Râul Argeșel în Cartierul Racovița, oraș Mioveni, între DN 73D și DC 85, care va face legătura între orașul Mioveni și comuna Davidești.
 
Conform reprezentanților CNI, lucrările de construcție vor începe în cursul anului viitor.
 
Investiția este realizată și finanțată de Compania Națională de Investiții, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale, prin “Programul național de construcții de interes public sau social”.
 
Conform proiectului avizat, podul va avea o lungime de 81,20 m și o lățime de 13 m, cu două benzi de circulație, încadrate de trotuare pietonale. Podul va avea o deschidre de 73 m și 35,50 m înălțime.
 
Suprafața totală a podului va fi de 6600 mp, incluzând drumul amenajat și rampele de acces.
 
Durata de execuție a lucrărilor este de 18 luni.
 
Asta aflăm de la corespondentul nostru local, Elena Picu.
 
Investiții de acest gen sunt finanțabile de PNDL — Programul Național de Dezvoltare Locală.
 
PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.
 

Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice: sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei, sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, unităţi de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat).

In plus de mare actualitate: unităţi sanitare, drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, poduri, podeţe sau punţi pietonale.

Dar si obiective culturale de interes local (biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre); platforme de gunoi; pieţe publice, comerciale, târguri, oboare, modernizarea bazelor sportive, sediile instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a instituţiilor publice din subordinea acestora.

De asemenea infrastructura turistică dezvoltată de autorităţile publice locale ca instrument de punere în valoare a potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

Subprograme şi beneficiari eligibili

  • Subprogramul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor;
  • Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”: beneficiarii eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor şi oraşelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor, inclusiv ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale acestora, ale oraşelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora;
  • Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”: beneficiarii eligibili sunt unităţile administrativ teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale judeţene, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale judeţene.
 
Se poate pune însă întrebarea: este oare necesar un pod suprinzător de similar stilului arhitectului spaniol Santiago Calatrava, peste un mic afluent al Argeșului, undeva în județul omonim?
 
Și într-un orășel care mai are o catedrală supradimensionată, un spital nou-nouț (dar neutilizat în lupta anti-Covid 19), cel puțin încă un alt pod de fițe și alte investiții cu o tentă aparent grandomană?
 
Răspunsul ar putea fi: da!
 
Da, pentru a semnaliza potențialul de creștere a unui orașel care ține în mână la propriu o parte din PIB-ul României.
 
Da, pentru că un oraș puțin mai mare din Țara Bascilor (Spania), este vorba de Bilbao (sau Donostia în limba bască), a recurs la asemenea simboluri — precum poduri semnate de adevăratul Calatrava — pentru a marca o anumită decuplare de centru (în cazul lor Madridul) și o vocație de a-și lua destinul în propriiile mâini.
 
Mai lipsește să auzim mâine-poimâine că se intentionează și ridicarea unui muzeu de artă contemporană, precum vestitul Guggenheim Bilbao și vom ști că regionalizarea s-a produs în fapt și schimbarea la față a ruralului românesc nu mai este doar un vis irealizabil, ci poate deveni realitate. În cursul vieților noastre.