Zonele de pășunat au devenit motiv de dispută pentru localnicii din comuna Ciortești, județul Iași. Mai mulți fermieri sunt supărați din cauza problemelor legate de pășunea pe care ar trebui să își ducă animalele. De multe ori vacile sau oile vecinului ajung să pască pe terenul altui fermier pentru că suprafețele lor sunt prea mici.
Pășunile puține aduc nemulțumiri pentru crescătorii de animale. În plus, aceștia au fost nevoiți să renunțe și la jumătate din efectivele de animale pe care le aveau din acest motiv. Primarul comunei spune că sunt 438 de hectare, iar localizarea pășunii naște mereu controverse între fermieri.
„Suprafețele de pășunat sunt mici, dar ce putem face. Ne descurcăm cum putem, uneori apelăm și la vecini care au terenuri pe care nu le cosesc și nu le pot ara. În ceea ce privește animalele, am avut 350 de efective, am vândut din ele și am luat altele, însă de această dată mai puține, aproximativ 120 de capete pentru că este greu cu hrana”, a spus îngundarat, fermierul Mihai Bentea-Ciociorva.
Un alt fermier, la fel de afectat de puținele pășuni la care își poate duce animalele este Costică Bentea – Cociorva: ,,Terenul la noi e rău, numai niște coaste, numai niște dâmburi, nu mai crește nici iarba acolo. Vara aceasta nu a crescut nimic pe acele suprafețe, iar încercarea noastră de a aduce animalele la pășunat pe acestea a fost în zadar. Mai duc animalele pe malul apei, unde a crescut iarba altfel. Am avut 300 de capete și am rămas cu 120 pentru că nu mai făceam față” spune supărat fermierul.
Din disperare, unii femieri folosesc azot pentru pășune, dar reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județene atrag atenția asupra faptului că în astfel de situații este nevoie de atenție maximă pentru că o cantitate prea mare de azot poate duce la pierderea subvenției alocată pentru zonele de pășunat. Gunoiul de grajd aferent unei bovine este de 10-11 tone pe an. Asta înseamnă 4,5 -4,7 kilograme de azot substanță activă pe tonă.
Primarul comunei spune că nemulțumirea multor fermieri este distanța, unele zone de pășunat depășesc chiar și 11 kilometri distanță între ele.
„Unele nemulțumiri ale localnicilor sunt și vizavi de suprafață pentru că distanța între pășuni ajunge și la 10-15 kilometri. Acest lucru face imposibilă transferul animalelor de pe un teren pe altul. I-am sfătuit să concesioneze în vederea colectării nutrețului pentru iarnă. Nu putem să acceptăm îngrădirea pajiștii cu garduri electrice pentru că structura și relieful nostru este de așa natură încât trebuie să traverseze de pe un trup pe altul să ajungă la stâna lor, sau într-un trup sunt 2 contracte de concesiune. Nu poți să pui gard între animale și știm că este un discomfort pentru fermieri”, a explicat Alina Apostol, primarul comunei Ciortești, județul Iași.