18 octombrie 2021 - 23:53

S-a întâmplat la reuniunea miniștrilor Agriculturii (14-15 iunie): „România respinge propunerea!”

Discursul ministrului român al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, din cadrul reuniunii informale a omologilor săi de la Lisabona (14-15 iunie), este în proporție covârșitoare unul de respingere și total dezacord cu propunerile Parlamentului European.

Dacă primele două paragrafe ale alocuțiunii citită de ministrul de resort, în plen, conțin recomandări vagi despre ce anume trebuie să reprezinte noua Politică Agricolă Comună (PAC), una care ar trebui să țină cont în viitor de posibile alte efecte similare cu cele pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra sectoarelor economice ale blocului comunitar european (UE27), discursului reprezentantului țării noastre continuă doar cu respingeri ale propunerilor co-legislatorilor în ceea ce privește aspectele economice ale PAC post-2021.

„Criza pandemiei ne-a adus, pe lângă provocări, și lecții prin care cu toții am învățat cât de important este ca Uniunea să devină mai flexibilă. Astfel, prin ajutoarele de stat aprobate, de care au beneficiat statele membre, inclusiv România, am putut asigura sprijin financiar unor sectoare care nu ar fi rezistat fără o asemenea infuzie financiară.

„Din această această experiență se desprinde cel puțin o concluzie clară, și anume că, noi, decidenții politicilor Uniunii Europene, avem datoria să decidem împreună ca pachetul legislativ pentru viitoarea Politică Agricolă Comună să fie flexibil, simplu de aplicat și adaptabil unor eventuale tipuri de crize de pe piață.

„De asemenea, noul pachetul legislativ al Politicii Agricole Comune trebuie să asigure în egală măsură o dezvoltare durabilă pe mai multe paliere: – palierul social, palierul ecologic, dar nu trebuie să uităm de palierul economic”, a afirmat Oros în deschiderea discursului său.

„România respinge propunerea!”

Ulterior, Nechita-Adrian Oros a respins pe linie propunerile co-legislatorilor europeni în ceea ce privește sprijinul redistributiv, plafonarea finanțării prin Pilonul II, plafonarea plăților directe, sprijinul acordat tinerilor fermieri, Articolul 68 (ajutorul specific) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, chiar dacă, până la urmă, aceste aspecte țin de capacitatea de negociere a fiecărui stat în parte sau de câștigarea unor aliați pentru a-și susține propriile interese.

„Pentru România, prioritățile se mențin așa cum le-am enunțat în reuniunile anterioare. România respinge propunerea ca sprijinul redistributiv să nu depășească 65% din venitul de bază. În ceea ce privește propunerea Parlamentului European referitoare la limitarea plății redistributive, pentru fermele cu dimensiuni medii naționale, România nu poate sprijini această propunere, deoarece în România ferma de dimensiuni medii este foarte mică, aproximativ 3 hectare. Propunerea noastră este ca statele membre care au ferme sub dimensiunea medie a fermei din Uniune ar trebui să stabilească în Planul Strategic dimensiunea fermei eligibile pentru plăți redistributive.

„Nici cu limitarea și plafonarea finanțării de 500.000 de euro pentru plăți directe și un milion de euro pentru investițiile prin Pilonul II nu putem fi de acord, deoarece credem că acest lucru va descuraja fermele să aplice schemele ecologice, iar fermierii să solicite noi investiții în tehnologii prietenoase cu mediul.

„Pentru sprijinul tinerilor fermieri, România nu este de acord cu limitarea numărului de hectare pe fermă, la dimensiunea medie a fermelor de la nivel național, din aceleași motive ca și pentru plata redistributivă. Credem că statele membre ar trebui să stabilească dimensiunea fermei eligibile pentru sprijinul pe venit pentru tinerii fermieri.

„România nu poate fi de acord cu introducerea Articolului 68a – Investiții în irigații, așa cum a propus Parlamentul, întrucât statele membre au finalizat analiza SWOT. În ceea ce privește Articolul 68, alineatul 2 – Investiții, Pilonul II, primul paragraf, precum și propunerea Parlamentului, care impune statelor membre să aloce cel puțin 30% din sprijinul din investițiile conform Articolului 68 FEADR, în scopuri de mediu și climă, nu suntem de acord cu acest amendament”, a continuat Nechita-Adrian Oros.

În finalul discursului său citit, Oros a precizat că liderii și decidenții europeni trebuie să se asigure că noul cadrul legislativ al PAC devine „mai flexibil”, „mai adaptabil” și „răspunde realităților sau mai noilor provocări din statele membre”.

În perioada 14-15 iunie 2021, Nechita-Adrian Oros, ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii și pescuitului, din Lisabona (Portugalia), la invitația Mariei do Céu Antunes, ministrul Agriculturii din Portugalia și a lui Ricardo Serrão Santos, ministrul Afacerilor Maritime din Portugalia.