România ridică fruntea la Luxemburg. Miniştrii agriculturii din Uniunea Europeană (UE) nu au reuşit să aprobe luni concluziile privind viitorul acestui sector din cauza opoziţiei României la acest text şi a abţinerii Slovaciei, relatează agenţia EFE, citată de AGERPRES.
Poziția exprimată de România în cadrul reuniunii Consiliului AgriFish i-a luat prin surprindere pe ceilalți miniștri care se așteptau ca documentul să treacă fără probleme.
„Din păcate, în timpul dezbaterilor de azi (luni – n.r.), şi nu înainte, am văzut că delegaţia României nu a putut susţine textul”, a declarat, în cadrul unei conferinţei de presă, ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, a cărui ţară prezidează semestrul acesta Consiliul UE.
România s-a opus textului din cauza convergenţei externe în plăţile directe ale Politicii Agricole Comune (PAC). Acest mecanism face ca, în practică, ţările mai puţin bogate din blocul comunitar, majoritatea din est, primesc un nivel mai redus de ajutoare directe din PAC.
„Am solicitat în cadrul Consiliului AgriFish includerea în documentul de sinteză al Președinției Consiliului a principiului de convergență pentru plățile directe acordate fermierilor. Este obligatoriu să existe un echilibru al plăților acordate celor care produc, pentru a oferi șanse egale de dezvoltare tuturor fermierilor europeni”, a scris ministrul român al agriculturii, Florin Barbu, pe pagina sa de Facebook, unde este prezentată intervenția sa din cadrul reuniunii.
Slovacia, la rândul său, s-a abţinut, astfel că textul cu concluziile a primit aprobarea din partea a 25 de state membre şi nu a putut avansa.
„Delegaţia română şi, în mai mică măsură, şi delegaţia slovacă, să fim mai precişi, pentru că şi Slovacia şi-a exprimat punctul de vedere în acest sens, au dificultăţi cu menţinerea convergenţei externe şi vor să putem elimina rapid acest mecanism de convergenţă externă pentru a avea un ajutor identic la nivelul tuturor agricultorilor europeni”, a explicat Clarinval jurnaliștilor la conferința de presă organizată după reuniunea Consiliului AgriFish.
Potrivit ministrul belgian, proiectul de concluzii subliniază „rolul cheie al sectorului agricol pentru garantarea securităţii alimentare şi autonomiei strategice”.
„Este vorba despre un text echilibrat ce cuprinde o reflecţie privind un răspuns pe termen mediu şi lung la provocările cu care se confruntă sectorul agricol. Obiectivul acestor concluzii este de a propune acţiuni concrete pentru a sprijini un sector agricol puternic şi competitiv”, a mai spus Clarinval, adăugând că textul permite să se dea un răspuns la petiţiile formulate de agricultori la recentele proteste.
Ministrul Belgian a mai arătat că aceste concluzii recunosc numeroasele provocări cu care se confruntă agricultura, precum schimbările climatice, tensiunile geopolitice, rentabilitatea şi sarcina administrativă.
„Textul subliniază, de asemenea, importanţa inovării şi cercetării pentru rezolvarea provocărilor viitoare”, susține Clarinval, menţionând că, totodată, „vor fi necesare măsuri pentru simplificarea procedurilor administrative” și că „este necesar să se asigure că agricultorii primesc venituri juste şi că poziţia lor în lanţul de aprovizionare cu alimente este îmbunătăţită”.
Potrivit oficialului Belgian, aceste concluzii acoperă şi schimbarea generaţională în sectorul agricol.
„În ceea ce priveşte comerţul, textul indică faptul că Uniunea este un exportator net de produse agroalimentare şi că este important să se garanteze un sistem comercial corect, deschis, bazat pe reguli, precum şi condiţii de concurenţă justă”, a detaliat Clarinval.
Acesta a subliniat că proiectul de concluzii invită Comisia Europeană să actualizeze regulat evaluarea sa privind impactul acordurilor de liber schimb în sectorul agricol şi ca Bruxelles-ul să examineze efectul extinderii Uniunii pentru „a pregăti sectorul agricol în acest proces”.
„Cu acest text preşedinţia noastră a dorit să aducă claritate şi previzibilitate pentru agricultorii noştri pentru următorii ani”, a punctat ministrul Belgian a agriculturii.
