Anul agricol 2021 este unul al recordurilor pentru recolta de cereale a României. Astfel, Producţia totală de cereale ar putea ajunge la 34,16 milioane de tone, aproape dublă faţă de cea din anul agricol precedent, estimează Cezar Gheorghe, fondatorul Casa de Trading a Fermierilor şi expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români.
Acest nivel de producţie este unul record pentru România, depășind recolta de 31 de milioane de tone de cereale din 2018, cel mai bun an agricol de până acum.
Mai mult, producția estimată la porumb este de aproape 15,5 milioane de tone, chiar și în condițiile de secetă ce afectează vestul țării, şi i-ar aduce din nou României primul loc la producţia de porumb în UE, după ce în 2020 a fost surclasată de Franţa. De asemenea producția la grâu de anul acesta pare a fi una record, estimată la 11 milioane de tone, plasând România locul patru în UE la această cultură.
„E un lucru cu care nu ne întâlnim în fiecare zi, e un lucru pe care nu l-am trăit până acum şi e un lucru pe care cu siguranţă nu îl vom mai întâlni curând. Poate vom mai avea recolte foarte bogate, dar cu siguranţă vor fi şi alte ţări şi alte regiuni din lume care vor avea parte de aşa ceva. Recoltă la nivelul excepţional înseamnă mai mult decât foarte bine. E un moment care reprezintă practic încununarea eforturilor fermierilor din România şi mai mult este ca şi o revanşă pentru anul 2020“, a declarat Cezar Gheorghe în cadrul emisiunii
ZF Agropower.
În opinia analistului, apa este elementul care a diferenţiat România de restul regiunilor, pentru că încă din septembrie 2020, imediat după însămânţarea celor puţin peste 5 milioane de hectare, țara noastră a beneficiat de un curent de ploi şi de precipitaţii, apoi acestea au continuat din primăvară până aproape de jumătatea lunii iunie, fapt ce a dus la o recoltă bună cantitativ şi calitativ. Pe lângă aceasta, foarte mult a cântărit însă şi accesul din ce în ce mai mare la tehnologie al fermierilor.
„Cum arată România anului 2021 şi cum arăta în 2007? Am plecat de la o producţie de cereale de 8,3 milioane de tone şi estimăm 34,1 milioane de tone de cereale în acest an. Un drum de 14 ani în UE ne-a dus la cifra de 34 de milioane de tone de cereale, iar estimările pentru anii următori ne arată că România se apropie de 40-45 de milioane de tone de cereale în jurul anului 2030. Uitaţi-vă ce izvor de bogăţie avem în ţară, dacă ştim cum să gestionăm“, a mai spus Cezar Gheorghe.
România are potenţial foarte mare în privința culturilor de cereale, iar agricultorii trebuie să arate de ce sunt în stare şi să arate tuturor că pot fi un partener foarte bun de dialog şi o sursă de materie primă importantă, însă pentru aceasta agricultura românească ar trebui să beneficieze de o infrastructură mai bună de irigaţii, de o logistică solidă, în special în privința spaţiilor de stocare, şi de o infrastructură rutieră nouă pentru volumul de marfă în continuă creştere.
Analistul consideră că toate datele, de la intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, până acum, demonstrază progresul înregistrat de agricultura românească în privința culturilor de cereale.
Astfel, în 2007, cultura de grâu se făcea pe 2 milioane de hectare, nivel care s-a respectat mai mult sau mai puţin în decursul anilor, dar producţia de grâu a crescut în fiecare an, ajungând la 11 milioane de tone în 2021.
La porumb s-a plecat de la 3,85 de milioane de tone în 2007 şi s-a ajuns la 15,5 milioane de tone potenţial de recoltă în acest an.
La rapiţă, Cezar Gheorghe estimează că producția se va situa în acest an la 1,3 milioane de tone de pe o suprafaţă de 390.000 de hectare, dar rămâne sub recordul obţinut în 2018 de 1,85 milioane de tone, când şi suprafaţa se apropia de 600.000 de hectare.
De asemenea, pentru seminţele de floarea-soarelui, analistul estimează o producţie de 3,35 milioane de tone, din nou, cea mai mare de până în prezent. Din păcate însă nu și valorificăm pe măsură această producție la floarea-soarelui.
„România este singura ţară din bazinul Mării Negre şi din Uniunea Europeană care are o producţie de floarea-soarelui ce se vinde ca materie primă brută. Dacă ne referim la ţările din Est, din bazinul Mării Negre, cum sunt Rusia şi Ucraina, să ştiţi că Rusia are o taxă de export pe materia primă numită floarea-soarelui de jumătate din valoarea unei tone încărcate pe navă gata de livrare, dar nu mai puţin de 320 de dolari. Asta înseamnă că de acolo nu pleacă nimic ca materie primă. Ucraina nu rambursează TVA la export la floarea-soarelui şi mai are o taxă mică de export. Astfel, toată floarea-soarelui se procesează în Ucraina şi e livrată sub formă de ulei brut. Asta înseamnă să aduci valoare adăugată produsului. Asta numesc eu aurul negru pentru simplul motiv că dintr-o tonă de floarea-soarelui scoţi uleiul brut cu un randament de 42-44%“, explică Cezar Gheorghe.
Din păcate, în România, la ora actuală, este procesată o cantitate de circa 1,2 milioane de tone de floarea-soarelui, iar restul pleacă la export ca materie primă. Anul trecut au fost cotaţii de bursă de 1.700 de dolari/tona de ulei brut, în condiţiile în care o tonă de floarea-soarelui a fost de 570-580 de dolari. „Gândiţi-vă doar câţi bani putea produce România având mai multe facilităţi de procesare şi de vânzare a uleiului brut. Gândiţi-vă doar câtă industrie conexă putea crea şi locuri de muncă“, a subliniat Cezar Gheorghe.
este parte a
