Romania in TOP 5 la sprijinul financiar UE pentru sectorul vitivinicol

România ocupa locul cinci in clasamentul statelor UE pentru sprijnul anual acordat sectorului vitivinicol. Cel mai mare sprijin financiar îl primește Italia, circa 337 milioane de euro pe an pentru acest sector, urmată de Franța cu un buget de 281 milioane de euro pe an, potrivit datelor Comisiei Europene. România beneficiază de un buget anual de 48 de milioane de euro pe an din 2017, pentru sectorul vitinicol, fiind înaintată de Italia, Franța, Spania și Portugalia.

Date: Comisia Europeana

Programele de sprijinire a sectorului vitivinicol introduse în cadrul reformei OCP vitivinicole din 2008 au inclus inițial 13 măsuri. Reforma OCP din 2013 a pus capăt sprijinului acordat pentru distilarea alcoolului alimentar, pentru distilarea de criză și pentru îmbogățirea prin utilizarea mustului concentrat.

În compensație, a introdus ca măsură nouă inovarea în sectorul vitivinicol cu scopul dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii în domeniu. În plus, sporește acțiunile de promovare în țările UE, în vederea informării consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin și la sistemele UE care reglementează denumirile de origine și indicațiile geografice.

De asemenea, a extins restructurarea și reconversia plantațiilor viticole la replantarea plantațiilor viticole, acolo unde este necesar, în urma defrișării din motive sanitare sau fitosanitare.

Țările din UE producătoare de vin pot, în prezent, să ofere sprijin pentru următoarele măsuri:

  • promovarea în țări din afara UE;
  • informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil și la sistemele de calitate ale UE;
  • restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, inclusiv replantarea din motive sanitare sau fitosanitare;
  • recoltarea înainte de coacere;
  • fonduri mutuale;
  • asigurarea recoltelor;
  • investiții în întreprinderi;
  • inovare (pentru dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii);
  • distilarea subproduselor.

Alocările anuale de la bugetul UE se fac pentru fiecare stat membru în parte, ținând seama de trecerea anumitor state membre ale UE la schema de plată unică.

Recent, Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că a cerut Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul vie-vin să fie utilizate pentru a evita pierderile de podgorii. Oficialul a subliniat că sectorul vitivinicol românesc feste unul dintre cele mai puternice de acest gen din Europa.

„Mulțumită unor strategii bune de investiții și măsuri bine gândite pentru acest sector, astăzi România se poate mândri cu unele dintre cele mai performante crame, dar și cu unele dintre cele mai bune vinuri din Europa! Am fost în vizită la o crama din zona D.O.C. Dealu Mare pentru a vedea cu ochii mei ce înseamnă o investiție de 6 milioane de euro într-o crama cu peste 250 hectare! Pasiunea pe care o au vinificatorii români se poate vedea prin mândria cu care își prezintă produsele, dar și performanțele la care au ajuns aceștia in ultimii ani! Sectorul vitivinicol va fi susținut și in viitorul Plan National Strategic, în special pe parte de promovare, pentru a deveni competitivi cu regiuni istorice in domeniu cum ar fi regiunea Bordeaux!”, a scris Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

Potrivit datelor statistice Comisiei Europene, Uniunea Europeană este cel mai mare producător de vin din lume. Între 2014 și 2018, producția medie anuală a fost de 167 milioane hectolitri. Ea deține 45 % din zonele viticole ale lumii, 65 % din producție, 60 % din consumul global și 70 % din exporturi.