România este ţara europeană care înregistrează proporţii similare de aport la produsul intern brut (PIB) atât din partea sectorului de agricultură, pescuit şi păduri cât şi din partea sectorului de tehnologia informaţiei (ICT), se arată în Monitorul Social al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
„Ambele ramuri ale economiei au un aport ce variază între 4% şi 6% din PIB-ul anual în România. Deşi au un aport similar la PIB, cele două ramuri angajează un număr radical diferit de cetăţeni. Cele două ramuri sunt importante pentru că sunt văzute ca exemple extreme de modernizare economică a unui stat: sectorul agricol este unul tradiţional, iar sectorul ICT este unul modern. În general, statele industrializate tind să aibă un aport mai mic la PIB din agricultură şi un aport în creştere al sectorului ICT, ceea ce relevă orientarea angajaţilor către sectoare economice cu productivitate mai ridicată. Aproape toate statele UE obţin un aport mai mare în PIB din partea ICT decât din partea agriculturii, chiar şi în cazul multor state specializate în agricultură”, se arată în document.
Potrivit acestuia, la nivelul UE28, media de aport la PIB a fost de 1,3% din PIB obţinut din activitatea sectorului agricol şi 4,5% din PIB obţinut din activitatea sectorului de ICT.
„Ipoteza productivităţii diferenţiate este verificată şi în comparaţia numărului de angajaţi necesari pentru cele două ramuri economice. La nivelul UE28, sectorul agricol angajează aproximativ 8,7 milioane de cetăţeni, în timp ce sectorul IT angajează aproximativ 6,7 milioane de cetăţeni pentru a aduce un aport economic semnificativ mai ridicat. Spre comparaţie, contrastul între cele două sectoare economice în situaţia României este semnificativ mai puternic. În anul 2016, PIB-ul României a avut un aport de 3,9% din partea sectorului de agricultură şi un aport de 5,5% din partea sectorului de ICT. În acelaşi timp, sectorul agricol din România a angajat 1,7 milioane de oameni în anul 2016, în timp ce sectorul ICT a angajat 167.000 de oameni”, informează Monitorul Social.
Conform sursei citate, această diferenţă ilustrează diferenţa imensă de productivitate între cele două industrii şi unul din motivele pentru sărăcia persistentă din România, unde o proporţie foarte ridicată a populaţiei active este angajată în munca agricolă, de o productivitate foarte scăzută.
este parte a
