România şi-a realizat rezervele de gaze 2022 cu cel mai scump gaz plătit vreodată, din întreaga sa istorie. La finalul săptămânii trecute, țara noastră avea un grad de umplere de 88%.
Rezervele de gaze 2022 au fost făcute în mare grabă, iar aceasta a dus la achiziționarea resurselor cu cel mai mare preţ din istorie. Acest lucru se va vedea în facturi, arată Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
Importurile de gaz, în luna iulie, au costat de aproximativ 10 ori mai mult decât cel achiziționat în aceeași perioada a anului trecut
Conform datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), gazul achizitionat anul acesta, în luna iulie, a costat 1.592 de dolari/mia de metri cubi, iar în aceeaşi lună a anului 2021, importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi.
Rezervele de gaz 2022, grad de umplere 88%
La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat, după ce a avut loc reuniunea Consiliului European, că România încă este interesată de decuplarea preţului la gaz de cel al producţiei de energie, solicitând Comisiei Europene propuneri concrete pentru reformarea pieţei de energie. Până la „edesenarea” pieţei, România va trebui să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf, în perioada decembrie – martie 2023.
Datele prezentate de bursa de gaze de la Viena ( CEGH), unde se stabileşte cotaţia prețului la nivel european, arată că gazul pentru această iarnă a depășit suma de 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.
Consumul naţional de energie a scăzut cu 5% în prima jumătate a lui 2022
Nici la nivel european şi nici pe plan local nu s-a anunțat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf care sunt seara, în intervalul 18-20 și dimineața, în intervalul 8-10. Până la închiderea sesiunii nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România are obligația să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie deja a scăzut cu 5%.
„România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat Virgil Popescu.
Plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile
O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro. Plafonul are valabilitate de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, iar sumele care depăşesc acest plafon vor fi utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie pentru consumatorii finali de energie electrică. Excepție fac producătorii de energie pe bază de gaz natural. Printre noile măsuri se prevede si contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor. Este vorba de măsuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.
este parte a
