Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) transmite că, la această oră, un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă este disponibil în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de instituție, respectiv Hidroelectrica.
Potrivit unui comunicat de presă al ANAR remis marți AGERPRES, cantitatea de apă este în scădere de la 3,45 miliarde de metru cubi, cât era la începutul lunii iulie 2022. La ora actuală, coeficientul de umplere este de 70,04%, cu aproape 10% mai puţin față de luna iulie, când se situa în jurul valorii de 80%, însă reprezentanţii ANAR precizează că rezerva este suficientă pentru localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă.
„Estimăm că, la sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%. În acest moment, din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă sub aspect cantitativ. În aceste secţiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare”, se arată în comunicatul ANAR.
Specialiştii de la „Apele Române” menționează că, în prezent, se aplică cu precădere Planul de restricţii pentru folosinţe piscicole şi irigaţii, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-Litoral. De asemenea, pentru râurile interioare se aplică Planul de restricţii în special pentru folosinţele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
În aceste condiții, Administraţia Naţională „Apele Române” face apel la calm şi responsabilitate socială şi recomandă utilizarea raţională a resurselor de apă în direcţia economisirii acestora.
„Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor”, se mai arată în comunicat.
Județele cele mai afectate de fenomenul de secetă, conform Raportului de monitorizare realizat de ANAR şi de Administraţiile Bazinale de Apă, sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.
Potrivit reprezentanților ANAR, la nivel naţional, sunt 668 de localităţi alimentate cu program restricţionat, respectiv: 252 de localităţi (din 22 judeţe – Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinţi, Bihor, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor) care dispun de sisteme de alimentare cu apă și 416 localităţi (din 12 judeţe – Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă.
În toate aceste localităţi necesarul de apă este asigurat din sursa de apă subterană, însă, potrivit reprezentanților ANAR, un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor sunt parţial secate.
Conform datelor transmise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării, la intrarea în ţară, a fost în scădere până la valoarea de 1.800 mc/s, mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s). În acelaşi timp, cotele apelor au înregistrat o creştere în aval de Porţile de Fier, pe sectoarele Gruia – Calafat, Turnu – Măgurele – Zimnicea şi Isaccea – Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Olteniţa şi la Galaţi, respectiv în scădere pe sectorul Călăraşi – Brăila.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare).
Din fericire, situația pare să se mai amelioreze parțial, astfel că pentru perioada următoare, hidrologii estimează că debitul fluviului Dunărea, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), va fi în creştere şi va ajunge până la valoarea de 2.600 mc/s până la sfârşitul lunii august.
În ceea ce priveşte situaţia pe râuri, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, cu excepţia râurilor din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii şi inferioare ale Argeşului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului şi Ialomiţei şi râurile din Dobrogea, unde au fost, în general, staţionare. Pe de altă parte, pe Someşul Mic, Arieş, cursul superior al Prutului şi pe cursul mijlociu şi inferior al Someşului, debitele au fost în scădere.
În prezent este în vigoare o avertizare hidrologică Cod portocaliu (valabilă până marţi la miezul nopţii, pe anumite sectoare de râuri), respectiv un Cod galben, valabil până miercuri la ora 16:00. În intervale scurte de timp sau prin cumulare s-au înregistrat cantităţi de apă care au depăşit local 20-40 l/mp şi pe suprafeţe mai restrânse 50-70 l/mp.
