Replica MADR pentru Curtea de Conturi: Solicităm mai multă rigoare în cunoașterea și înțelegerea atribuțiilor instituțiilor statului român!

Replica Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în legătură cu raportul încheiat de Curtea de Conturi cu privire la deficiențele găsite la minister legate de combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească nu s-a lăsat așteptată, reprezentanții MADR acuzându-i pe membrii echipei de audit de lipsă de „rigoare în cunoașterea și înțelegerea atribuțiilor instituțiilor statului român și nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competență”.

Iată ce răspunde MADR în legătură cu raportul Curții de Conturi:

„Referitor la comunicatul de presă «Audit al performanței: Combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească, afectată de deficiențe», publicat de Curtea de Conturi a României, Biroul de Presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, face următoarele precizări:

Concluziile auditului desfășurat de funcționarii Curții de Conturi, ce vizează intervalul 2000 – 2021, prezentate în comunicatul de presă amintit, nu țin cont de câteva aspecte esențiale, astfel:

România are o STRATEGIE NAȚIONALĂ PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE, proiect realizat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în colaborare cu toate instituțiile cu atribuții în domeniu, inclusiv cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  Prin «Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050» (SNASC) și «Planul naţional de acţiune pentru implementarea acesteia» (PNASC) se asigură revizuirea și continuarea «Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2020», aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739 din 5 octombrie 2016, publicată în MOf. nr. 831 din 20 octombrie 2016.

Reiterăm faptul că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este instituția statului român abilitată să gestioneze documentele strategice privind măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice, în ansamblul lor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale oferă fără rezerve întregul sprijin, prin intermediul specialiștilor săi pe acest domeniu, generând politici publice în baza atribuțiilor legale. În legătură cu acest aspect, MADR solicită experților Curții de Conturi mai multă rigoare în cunoașterea și înțelegerea atribuțiilor instituțiilor statului român și nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competență.

De asemenea, România are o strategie în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii, inclusiv pe domeniul auditat în Raportul Curții de Conturi, cel al combaterii deșertificării și eroziunii solului. Documentul denumit «Planul Național Strategic 2023-2027», este avizat de Parlamentul României și acceptat de Comisia Europeană. Acest document programatic conține acțiuni concrete și alocări financiare pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii românești, în concordanță cu politicile europene în domeniu, inclusiv în ceea ce privește înființarea perdelelor forestiere în vecinătatea terenurilor agricole,  dezvoltarea infrastructurii secundare de irigații, rotația culturilor și utilizarea de soiuri și hibrizi cu rezistență la schimbările climatice, precum și alte investiții care contribuie la îmbunătățirea calității solului, creșterea productivității și protejarea mediului înconjurător.

Totodată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, desfășoară un amplu Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, în baza unei strategii clare de creștere a suprafeței potențial irigabile a României. Acest Program a fost adoptat de Parlamentul României în 2017 și actualizat în 2022 pe componenta de irigații, desecare și drenaj și prevede alocarea a 1.5 miliarde de euro până în anul 2027 pentru investiții în sistemele de irigații. În baza acestui Program, în urma investițiilor realizate deja,  în prezent, suprafața irigabilă a României a ajuns la aproximativ 2 milioane de hectare, fermierii români beneficiază de apă gratuită pe 2.600 km de canale de irigații, fapt ce contribuie la un randament superior al culturilor, date disponibile de altfel și în rapoartele INS și Eurostat cu privire la evoluția producției de cereale a României.

De asemenea, România are o strategie aplicabilă în domeniul combaterii fenomenelor meteo extreme și de stimulare a creșterii precipitațiilor, în baza Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, adoptat în anul 2010.  În baza investițiilor realizate prin acest Program, suprafața totală protejată a României este în prezent de 2,5 milioane hectare, prin intermediul a 99 de puncte de lansare de rachete antigrindină.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face precizarea că toate aceste date au fost puse la dispoziția funcționarilor Curții de Conturi în procedura de audit și își manifestă în continuare disponibilitatea furnizării tuturor informațiilor necesare pentru clarificarea aspectelor sesizate și implementarea măsurilor adecvate”, este poziția afișată de MADR după ce Curtea de Conturi a publicat, joi, raportul făcut în urma auditului cu tema „Prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească”.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole