7 decembrie 2021 - 02:46

Ce trebuie să știi când începi un proiect pentru o fermă de vaci pe fonduri europene

Atunci când vrei să îți înființezi sau să dezvolți o fermă de vaci cu ajutorul fondurilor europene, este important să ții cont de câteva elemente de bază. Înainte de elaborarea proiectului, fermierii trebuie să se asigure că terenul pe care este amplasată ferma de vaci respectă toate condițiile necesare, cum ar fi încadrarea într-un Plan Urbanistic Zonal și distanța corespunzătoare față de cea mai apropiată casă de locuit, în funcție de dimensiunea fermei.

”Pentru o fermă de vaci, în primul rând îi trebuie o suprafață de teren. În al doilea rând, trebuie să se gândească la faptul că acea suprafață de teren trebuie să se afle la o distanță față de ultima casă de locuit, în funcție de numărul de animale pe care gândește să-l dezvolte în fermă. Terenul respectiv trebuie să fie încadrat într-un Plan Urbanistic Zonal. De aici încolo, trebuie să se treacă la partea de proiectare a grajdului și ce își mai dorește – fânar, bucătărie furajeră; dacă este vorba de vaca de carne, un centru de sacrificare, iar dacă este vorba de vaca de lapte poate dorește să închidă circuitul printr-o mică procesare și atunci este nevoit să depună și al doilea proiect de procesare cu condiționare”, a precizat consultantul Marian Vișu-Iliescu în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Potrivit Ordinului 119/2014, distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației sunt următoarele:

  • Ferme de cabaline, până la 20 de capete: 50 m
  • Ferme de cabaline, peste 20 de capete: 100 m
  • Ferme și crescătorii de taurine, până la 50 de capete: 50 m
  • Ferme și crescătorii de taurine, între 51-200 de capete: 100 m
  • Ferme și crescătorii de taurine, între 201-500 de capete: 200 m
  • Ferme și crescătorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m
  • Ferme de păsări, până la 1.000 de capete: 50 m
  • Ferme de păsări, între 1.001-5.000 de capete: 200 m
  • Ferme de păsări, între 5.001-10.000 de capete: 500 m
  • Ferme și crescătorii de păsări cu peste 10.000 de capete și complexuri avicole industriale: 1.000 m
  • Ferme de ovine, caprine între 300 și 1500 de capete: 100 m
  • Ferme de ovine, caprine cu peste 1.500 de capete: 200 m
  • Ferme de porci, până la 50 de capete: 100 m
  • Ferme de porci, între 51-100 de capete: 200 m
  • Ferme de porci, între 101-1.000 de capete: 500 m
  • Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: 1.000 m
  • Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 m
  • Ferme și crescătorii de iepuri între 100 și 5.000 de capete: 100 m
  • Ferme și crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: 200 m
  • Ferme și crescătorii de struți: 500 m
  • Ferme și crescătorii de melci: 50 m
  • Spitale veterinare: 30 m
  • Grajduri de izolare și carantină pentru animale: 100 m
  • Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: 100 m
  • Abatoare: 500 m
  • Centre de sacrificare, târguri de animale vii și baze de achiziție a animalelor: 200 m
  • Depozite pentru colectarea și păstrarea produselor de origine animală: 50 m
  • Platforme pentru depozitarea dejecțiilor animale care deservesc mai multe exploatații zootehnice, platforme comunale: 500 m
  • Platforme pentru depozitarea dejecțiilor porcine: 1.000 m
  • Stații de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: 1.000 m

Consultantul Marian Vișu-Iliescu mai atrage atenția unei probleme în care s-ar putea găsi fermierul din sectorul zootehnic care accesează submăsura 4.1 în perioada 2021-2022. Cei care vor să facă atât producție primară, cât și procesare și depun două proiecte separate, s-ar putea să fie puși în situația de a li se aproba doar al doilea proiect, fapt care i-ar pune într-o situație aproape imposibilă.

”Există un risc fantastic la zootehnie pe submăsura 4.1, pentru că va fi partea de producție primară – grajd, fânar, bucătărie furajeră și apoi va fi partea de sacrificare și procesare, care este proiectul numărul doi. La proiectul numărul doi vor fi mai puține proiecte depuse pentru condiționare și procesare și pot să am câștig de cauză cu cererea de finanțare, dar să-mi pice primul proiect cu partea de producție primară, care de fapt este obiectul principal pentru al doilea proiect”, a mai atras atenția Marian Vișu-Iliescu.

Pe această cale reamintim faptul că submăsura 4.1 a fost împărțită, în perioada 2021-2022, pe mai multe componente distincte, astfel:

  • sM4.1 – achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (exceptând legumicultură și cartof) – alocare publică 125 milioane euro
  • sM4.1 – vegetal și zootehnic și condiționare și procesare în fermă și marketing (fără sectorul legume și cartofi) (modernizare) – alocare publică 110 milioane euro
  • sM4.1 – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic) – alocare publică 75 milioane euro
  • sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) NAȚIONAL – alocare publică 240 milioane euro
  • sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) MONTAN – alocare publică 60 milioane euro
  • sM4.1 – legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing, inclusiv utilaje și irigații) – alocare publică 100 milioane euro
  • sM4.1 – condiționare, procesare și marketing – legume și cartofi (modernizare) – alocare publică 50 milioane euro.