19 aprilie 2021 - 08:49

Programul de Rezilienta. Se lucreaza la doua mari proiecte pentru agricultura romaneasca

Agricultura României are nevoie de investiții, iar una din prioritățile sale este sistemul de irigații, dat fiind contextul meteorologic nefavorabil. Sectorul agricol a fost afectat și de criza de coronavirus. În contextul crizei cauzate de pandemie, la nivel european a fost aplicată ideea de a se face un program mare de creștere a rezilienței și de relansare economică după pandemia de COVID-19. În acest sens, României i-a fost alocată suma de 33 de miliarde de euro, iar o parte din bani sunt destinați și agriculturii.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a dat detalii în cadrul unei conferințe de presă susținută la Cluj despre Programul național de reziliență la care se lucrează pentru sectorul agricol. În cadrul acestui program se dezvoltă două proiecte mari pentru Agricultura României.

Strategia de gestionare a apei – primul mare proiect din program

Primul proiect: „Unu, tot ceea ce înseamnă strategia de gestionarea apei și aici pot să le enumăr: sistem de irigații, nu numai cel vechi, sunt zone unde nu există sistem de irigații, dar care acum necesită sistem de irigații și acolo trebuie să venim cu soluții inovative, pentru că noi în multe județe împingem apa din Dunăre în șapte trepte. Curentul îl plătește ANIF-ul, statul, adică bugetul național, adică toți românii. Apa ar ajunge atât de scumpă la fermier dacă ar fi nevoie să-l plătească – nu apa în sine, ci curentul – încât acesta ar renunța la cultura”, a declarat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, în acest context trebuie de intervenit cu tehnologii inovante. Acolo unde se poate, de dezvoltat alte tipuri de irigații, din anul 2020, mai performante. Oros a declarat că sunt sisteme de irigații făcute în anii 65-70 care atunci erau foarte bune, dar care trebuie reparate.

Sisteme de desecare – drenaj propuse in Programul de Rezilienta

Din strategia de gestionare a apei face parte și dezvoltarea unui sistem de desecare-drenaj, „Sunt 2,8 milioane de hectare care au avut de-a lungul timpului sisteme de desecare-drenaj. În Banat, aproape un milion jumate de hectare au fost făcute pe vremea Imperiului în 1780, au fost primele sisteme de desecare drenaj, pentru că era o zonă mlăștinoasă și în perioadele de secetă aceste sisteme de desecare drenaj, dacă sunt făcute inteligent, pot să fie folosite și pentru irigații.

O altă problema este cea a eroziunii solului. „Nu s-au mai făcut lucrări de combaterea a eroziunii solului. Ați văzut că la orice ploaie, la orice furtună se intâmplă nenorociri: localități afectate, infrastructură rutieră afectată”, a afirmat ministrul Agriculturiii.

Sistem antigrindină și sistem de creștere a precipitațiilor

În cadrul programului de reziliență se dorește și dezvoltarea unui sistem antigrindină și sistemul de creștere a precipitațiilor. Toate aceste lucrări de infrastructură majoră au fost cuprinse în această strategie de gestionare a apei.

„Aici mai este vorba și despre CUM utilizăm apa. Sunt țări care în mod tradițional nu au avut apă suficientă niciodată și reușesc prin modul în care gestionează această resursă să aibă producții comparabilă cu țări care au un regim al precipitațiilor foarte bun.

Și noi în anii în care regimul precipitațiilor a fost foarte bun sau Dumnezeu a ținut cu noi, am avut producții foarte bune. Dar noi nu ne putem permite să rămânem o agricultură meteo dependentă, nu știm ce se va întâmpla în anii care vin”, a declarat în cadrul conferinței de presă Adrian Oros.

Al doilea proiect – rețeaua de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești

Potrivit Ministrului Agriculturii, al doilea proiect din cadrul programului de reziliență este destinat pentru rețeaua de colectare, depozitare procesare și distribuția produselor românești.

Adrian Oros a subliniat că acest program național de reziliență trebuie terminat până în anul 2026. „Acei bani pentru creșterea rezilienței și lucrările efectuate trebuie atrași până în 2026”. Potrivit oficialului, până la finele lunii octombrie, fiecare minister trebuie să prezinte Comisiei Europene un proiect prin care acești bani să fie atrași, după care, pentru fiecare zonă și tip de infrastructură în parte se lucrează la proiect tehnic, execuție. Așadar, deocamdată se lucrează la acel proiect de atragere a celor 6 miliarde în cadrul Ministerului Agriculturii.