27 octombrie 2021 - 14:27

Produsele românești, dezavantajate prin sistemul de etichetare la raft

Un nou sistem de etichetare a produselor alimentare adoptat recent în mai multe state europene defavorizează produsele românești de pe rafturile magazinelor.

Acest sistem de etichetare, conceput și promovat de Franța și denumit Nutri-score, a fost adoptat recent și de un binecunoscut lanț de magazine din România, relatează lantulalimentar.ro.

Sistemul de etichetare Nutri-score se bazează pe litere, de la A la E, și pe culori – verde închis, verde deschis, galben, portocaliu și roșu – pentru a exprima valoarea nutrițională a alimentelor. Cele mai dietetice sunt numerotate cu A pe fond verde închis, iar cele care sunt cel mai puțin dietetice, având conținut mare de grăsimi saturate, zaharuri și sare, sunt numerotate cu E pe fond roșu.

Astfel, dacă într-un produs domină nutrienți pozitivi precum fibre, proteine, un anumit procent de fructe sau legume, nuci, ulei de rapiță, ulei de nucă și ulei de măsline, acesta primește un scor verde închis – A sau verde deschis – B. Dacă alimentul conține preponderent nutrienți negative, cum ar fi, spre exemplu, o valoare energetică ridicată, zaharuri, sare sau acizi grași saturați, produsul primește un scor portocaliu – D sau roșu – E. Alimentele în care cele două categorii de nutrienți sunt echilibrate primesc un scor galben – C.

Printre produsele etichetate cu verde închis – A se numără compotul de pere sau laptele din soia și calciu, considerat a fi una dintre cele mai dietetice băuturi.

În schimb, biscuiții cu cremă de cacao sunt etichetați cu E pe fond roșu, ceea ce însemană că nu sunt deloc dietetici.

 

Surprinzător este că mierea de tei, un produs absolut natural, a primit litera D pe fond portocaliu, fiind considerat un produs mai degrabă nedietetic, din cauza conținutului de zaharuri.

După 2017, sistemul de etichetare francez Nutri-score a fost adoptat în mod exclusive și de alte state europene precum Spania și Belgia, dar îl regăsim aplicat și în Germania și Olanda.

Italia a respins însă Nutri-score și a conceput un sistem propriu de etichetare, numit Nutrinform.

Denumirea completă a sistemului de etichetare promovat de Italia este Nutrinform Battery, întrucât abordează alimentele ca surse de energie, ca serie de baterii pe care consumatorul le folosește pentru a obține energia zilnică.

De pe o etichetă redactată în sistemul Nutrinform Battery, consumatorul află exact cantitățile și procentele de sare, grăsime, acizi grași saturați și zahăr, precum și numărul de calorii din fiecare produs. Aceste valori sunt menționate într-o reprezentare grafică a unor baterii.

etichetare
Sistemul de etichetare Nutriform Battery

Dacă sistemul Nutri-score se remarcă prin simplitatea mesajului, ușor de receptat, Nutrinform oferă, în schimb, consumatorului informații cantitative exacte, dar acesta trebuie să cunoască în prealabil nivelurile de nutrienți recomandate.

În această dispută apărută în interiorul Uniunii Europene privind sistemul de etichetare a produselor alimentare, România se plasează de partea Italiei, fiind în favoarea adoptării Nutrinform. Motivul este dat de faptul că multe produse românești, deși sunt produse naturale, cu Indicație Geografică Protejată sau Denumire de Origine Protejată, ar fi dezavantajate de sistemul de etichetare francez din cauza conținutului ridicat de sare, zaharuri și grăsimi.

În 28 iulie 2020, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a avut o discuție on line cu omologul său italian pe tema etichetării nutriționale a alimentelor.

„În intervenția sa, ministrul Adrian Oros a exprimat că poziția țării noastre este similară cu cea a Italiei, apreciind că o etichetă Nutrinform Battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului că nu defavorizează unele produse alimentare naturale. Susținerea acestui model a fost agreată în urma consultărilor cu autoritățile publice abilitate”, se precizează într-un comunicat publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că Nutrinform battery oferă consumatorilor informații privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice” și susține că „procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar și pentru 100 g de produs alimentar, fără a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectivă, care să nu afecteze percepția consumatorilor asupra unor produse tradiționale de tip IGP, STG, DOP”.

Cu alte cuvinte, schema Nutri-score ar fi defavorabilă produselor românești caracterizate prin conținut ridicat de sare, zaharuri și grăsimi, chiar dacă acestea sunt produse de elită, cu Indicație Geografică Protejată sau Denumire de Origine Protejată.

Alături de Italia pentru adoptarea Nutrinform se mai află și Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria și Letonia.