Anul 2023 vine cu provocări în agricultura românească și europeană, iar semnalul de alarmă în acest sens vine direct de la Bruxelles. Vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda, a explicat într-o serie de postări pe pagina oficială de facebook, cele mai arzătoare subiecte pentru fermieri în 2023.
”În cele ce urmează aș dori doar să expun câteva dintre obiectivele și provocările anului viitor în agricultură, așa cum au fost surprinse în presa europeană:
- Va avea loc revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor. Este important de precizat că majoritatea celor 27 de miniștri ai agriculturii sunt de acord că legislația, care nu a fost actualizată din 2009. Mulți dintre ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care standardele mai stricte din interiorul UE ar afecta competitivitatea sectorului zootehnic intern.
- Legea-cadru a Comisiei pentru sistemele alimentare durabile este, de asemenea, așteptată în al treilea trimestru al anului 2023. Legea urmărește să creeze o abordare integrată a UE cu privire la alimente pentru a „promova coerența politicilor la nivel european și național, a integra durabilitatea în toate politicile legate de alimentație și pentru a consolida rezistența sistemelor alimentare”.
-
REACH – regulamentul de evaluare și autorizare a substanțelor chimiceDupă numeroase întârzieri a revizuirii regulamentului de evaluare și autorizare a substanțelor chimice (REACH), ne putem aștepta la prezentarea oficială a acestui regulament, în a doua parte a anului 2023. Regulamentul face parte din strategia Comisiei privind substanțele chimice pentru durabilitate. Noul cadru va avea un impact asupra unei game largi de substanțe chimice, de la pesticide la polimeri utilizați pentru a crea materiale plastice. Se preconizează, de asemenea, că Comisia își va prezenta planul de acțiune privind gestionarea integrată a nutrienților (INMAP) spre sfârșitul anului 2023.
- Pesticidele vor continua să fie o temă-cheie în 2023. După cum v-am redat de-a lungul anului 2022, executivul UE și-a prezentat în iunie planul de revizuire a cadrului privind produsele de protecție a plantelor, a regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, principalul obiectiv fiind reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030. Statele membre au solicitat o nouă evaluare a acestei propuneri în data de 19 decembrie, cu îngrijorări vis-a-vis de impactul planurilor asupra securității alimentare. Comisia va trebui acum să prezinte mai multe informații în termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a acestui plan.
- Al doilea trimestru al anului 2023 va aduce verdictul mult așteptat al Comisiei cu privire la relaxarea sau nu a normelor UE privind noile tehnici genetice. Comisia a oferit deja mai multe indicii că va sprijini dereglementarea noilor tehnici genomice, inclusiv pentru atenuarea potențialelor probleme ce pot apărea în urma reducerii pesticidelor. Între timp, Comisia își va prezenta, de asemenea, inițiativa privind protejarea, gestionarea durabilă și refacerea solurilor UE.
- Laptele sintetic, potențial imens în industria lactatelor. Mai mult de 80 % din populația lumii consumă în mod regulat produse lactate. Laptele sintetic oferă lapte de vacă fără preocupări precum emisiile de metan sau bunăstarea animalelor. Dar trebuie să depășească multe provocări și capcane pentru a deveni o alternativă echitabilă, durabilă și viabilă la laptele de origine animală. Laptele sintetic poate avea aceeași compoziție biochimică ca și laptele de origine animală, dar este cultivat folosind o tehnică biotehnologică emergentă cunoscută sub numele de „fermentație de precizie”, care produce biomasă cultivată din celule. (…) Industria laptelui sintetic trebuie să crească exponențial înainte de a deveni o amenințare considerabilă pentru laptele de origine animală. Acest lucru va necesita mult capital și investiții în cercetare și dezvoltare, precum și noi infrastructuri de producție, cum ar fi rezervoare de fermentare și bioreactoare. Sectorul tradițional al produselor lactate se află în pragul unei schimbări esențiale”, a explicat Daniel Buda.
