Efectele pe care temperaturile neobișnuit de ridicate din această perioadă le au asupra agriculturii sunt ireversibile. Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, invitat în jurnal la Digi 24, a semnalat faptul că această perioadă, caracterizată prin temperaturi ridicate, nu va face altceva decât să creeze probleme la semănat în primăvară și să crească prețurile la alimente în viitorul apropiat.
Temperaturile record din noiembrie – costuri în plus în agricultură
„Perioada foarte călduroasă din toamnă accelerează anumite fenomene și dezvoltarea de fenofază la plante. Neputând stabili momentul semănatului în funcție de mersul vremii, vor fi efecte negative, în primul rând costuri în plus. Vă dau doar câteva exemple: la grâu, la orz, la rapiță, în special, culturi care au fost semănate la timp și care au beneficiat de o anumită cantitate de apă, care au răsărit, au crescut, dar… începe atacul de boli și dăunători și atunci, fermierii au fost obligați ca în această toamna să facă la răpită chiar și două, trei tratamente, dacă nu chiar mai multe. Aceleași tratamente s-au făcut și la grâu. Aceasta înseamnă costuri în plus. Dar, cea mai îngrijorătoare problema este totuși lipsa de apă. S-a intrat în anul agricol (…) 2022-2023 cu un deficit acut de umiditate la nivelul întregii țări. Doamne ferește să nu avem nivel de precipitații în perioada de iarnă, deoarece în primăvară vom avea probleme la semănat, mai mari decât cele care sunt în 2022”, a spus fostul ministru al Agriculturii.
Ce se întâmplă cu pomii fructiferi?
„Seceta din vară, împreună cu aceste fenomene, care sunt de altfel stabilizate an de an (vara se duce mai către iarnă), pot crea probleme foarte mari de diferențiere a mugurilor de rod. Deocamdată nu s-au făcut determinările și nu vă pot da datele exacte”.
În centrele românești de cercetare se lucrează la o adaptare a culturilor la noile schimbări climatice?
„Este o mare probleme și din păcate nu prea ne facem auziți, deși spunem că este nevoie de schimbarea tuturor tehnologiilor. Unul dintre marii fermieri și care știe foarte mult despre agricultură, Dumitru Manole, vorbește despre schimbarea perioadei de semănat. Aceasta nu se face la voia întâmplării. E nevoie de cercetare vreo 2 sau 3 sau 5 ani, ca să fie date niște perioade optime, în care să poți asigura și dezvoltarea normală a plantelor pentru intrarea în iarnă (culturile de toamna) și să se evite costuri în plus pe care fermierii le suportă, neavând tehnologii corelate cu mersul vremii (..). O să vedeți și în primăvară că vor fi mari probleme legate de momentul semănatului. Nu mai vorbesc și despre alte elemente legate de fertilizare, de densitate, aprovizionarea cu apă etc”, a conchis Valeriu Tabără.
