Prețul arendei pe hectar în România, cel mai mare pericol la adresa fermierilor

prețul arendei, prețul terenului agricol, fermieri, fonduri europene, finanțări, grâu, subvențiile APIA, inputuri, AIPROM

Creșterea accelerată a nivelului arendei în ultimii ani a devenit una dintre cele mai serioase amenințări la adresa stabilității financiare a fermelor românești. În goana după suprafețe mai mari, mulți fermieri au acceptat valori din ce în ce mai ridicate la prețul arendei, fără ca aceste costuri să mai poată fi susținute pe termen mediu și lung din veniturile generate de exploatațiile agricole, susține Cosmin Micu, fermier din județul Arad.

Agricultorul atrage atenția că, în special în ultimii 7–8 ani, arenda a luat-o într-o direcție greșită, alimentată de competiția dintre fermieri pentru extinderea suprafețelor lucrate. Potrivit acestuia, numeroase ferme care au acceptat arende foarte mari se confruntă astăzi cu dificultăți financiare majore, în contextul creșterii costurilor de producție, al volatilității prețurilor la cereale și al riscurilor climatice tot mai accentuate.

”În ultimii 7-8 ani, au luat-o lucrurile într-o direcție total greșită. Arendă foarte ridicată, fermierii care au arendă peste 300 de euro/hectar, majoritatea au probleme financiare acum. Cumva, nu și-au făcut calculele așa cum trebuie. Într-adevăr, aici nu are statul ce să facă, dacă fermierul și-a ridicat singur nivelul arendei pentru a crește suprafața de la 500 de hectare la 600 de hectare, nu este o soluție viabilă. Îți duci nivelul arendei foarte sus și nu mai poți să fii sustenabil”, a precizat Cosmin Micu, pentru AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Interesant este că semnalul de alarmă privind arenda ridicată a fost tras încă din urmă cu câțiva ani. Fermierul din Arad povestește că, în 2019, în cadrul unei discuții purtate în propria fermă cu proprietarul unei mari companii de mașini și utilaje agricole, subiectul principal a fost tocmai viitorul agriculturii. Deși seceta părea, la acel moment, cea mai mare amenințare, interlocutorul său a subliniat că nivelul arendei va fi factorul care va dezechilibra grav fermele în următorii ani.

”Am avut o discuție, în 2019, cu proprietarul firmei Horsch, a fost la mine în fermă și m-a întrebat, la vremea respectivă, care cred eu că va fi cea mai mare problemă a fermierilor pe viitor. Eu am răspuns că seceta este cea mai mare problemă pe care o întâmpină fermierii. El mi-a spus că nu este așa, că din punctul lui de vedere, nivelul arendei îi va dezechilibra foarte mult pe fermieri în viitor. Au trecut 6-7 ani de atunci și am ajuns la concluzia dumnealui. Nivelul arendei foarte ridicat te duce într-o poziție foarte proastă”, a relatat Cosmin Micu.

Prețul arendei pe hectar în România

Cele mai recente date oficiale privind prețul arendei la nivel național sunt disponibile pentru anul 2021, potrivit statisticilor Eurostat. Conform acestor date, România — deși rămâne printre țările cu cea mai ieftină arendă din Uniunea Europeană — avea o valoare medie de aproximativ 200 de euro pe hectar pe an pentru terenul agricol arabil. Aceasta plasa România pe locul 7 în rândul statelor UE cu cele mai scăzute tarife de arendă în 2021.

Această medie națională ascunde însă diferențe foarte mari între regiuni și tipuri de teren. Chiar dacă 200 de euro/hectar apare ca medie, fermierii din zonele cele mai căutate sau cu acces la infrastructură irigabilă plătesc mult mai mult.

Datele culese recent de AGRO TV din zona de sud a țării arată exemple relevante pentru dinamica actuală a pieței. În județul Ialomița, fermierii plătesc între 1.500 kg de grâu/hectar și 450 euro/hectar pentru arendă — o valoare mult peste media națională. În Giurgiu, prețul arendei negociate variază de la contract la contract, de la 1.000 până la peste 1.700 kg de grâu/hectar.

Aceste exemple demonstrează realitatea dură a unei piețe în care valorile din statisticile oficiale sunt depășite în multe localități, în special acolo unde terenurile sunt mai productive sau există un interes sporit al fermierilor pentru extinderea exploatațiilor.

Picture of Ionuț Fîntînă
Ionuț Fîntînă

 NOTĂ  Imaginile folosite au caracter ilustrativ. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

Un comentariu

  1. Dacă 300 eur/ ha era o arenda prea mare anul trecut, cat ar trebui sa fie anul acesta dacă impozitul pe teren platit de mine arendatorul, a depășit 170%? Pe undeva pe la 510 euro? E greu știu, si pentru arendaș, dar atunci si arendașul ar trebui să se restrângă cu cheltuielile proprii, să nu mai circule cu ultimul model de jeep, cu un sediu luxos de sediu, cu cele mai noi modele de mașini agricole. Fără pământul pentru care noi arendatorii plătim impozit, ei arendasii nu ar avea nimic, nici probabil loc de muncă. In anii agricoli buni, ei nu împart belsugul cu noi arendatorii, si ne platesc la fel. In plus, de la EU primesc încă subvenții.. Nu le este rentabila activitatea, să renunțe, si vom vinde pământul străinilor. Argumente de genul :” nu pot sa vă măresc renta pe arendă, că am cumpărat apartament si mașină la fiul meu” , eu not pot să mai aud.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 ATENȚIE!   Orice comentariu trebuie aprobat de un moderator, de aceea pot apărea întârzieri în publicarea lor. Ne rezervăm dreptul de a respinge sau a șterge parțial acele comentarii care nu respectă o conduită civilizată sau sunt contrare normelor legale de comunicare în spațiul public.

Cele mai citite în ultimele zile

PUBLICITATE

reclama CLAAS

alcedo

naturevo copfort

reclama Agricover

reclama adama

reclama gratarescu

reclama lidea

reclama sixt

reclama timac agro

reclama natur grup

reclama aisr

reclama Deltateh

reclama corteva

reclama nhr agro partners

reclama fmc

reclama prima sementi

reclama sixt

reclama sumi agro

produse MARCOSER

reclama verdon

reclama carmeuse

reclama syngenta

logo AGROPRESS

© AGRO TV 2026 | Toate drepturile rezervate | Este interzisă reproducerea integrală sau parțială, ori distribuirea conținutului, fără menționarea sursei.