11 August 2022 - 17:58

PNS-ul României criticat de CE: ”Ambiții scăzute! Fermele mici și mijloci, excluse de la sprijin!”

Planul Național Stratetic (PNS) al României nu a reușit să satisfacă prea bine cerințele Comisiei Europene (CE), care a publicat săptămâna aceasta punctul său de vedere asupra documentului trimis la Bruxelles de Ministerul Agriculturii.

România are printre cele mai multe observații în privința PNS la care trebuie să răspundă – 370, dar e la fel de adevărat că și în privința altor state Comisia Europeană a fost extrem de exigentă. Astfel, Spaniei i-au fost trimise nu mai puțin de 360 de observații, Poloniei 341, Portugaliei 340, în timp ce Germania a avut de clarificat 296 de puncte din planul strategic, Danemarca 236, iar Estonia 233.

În scrisoarea trimisă României, conform procedurilor standard, Comisia consideră că PNS-ul țării noastre necesită în continuare îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește conținutul, coerența, justificarea deciziilor luate și ambițiile economice, de mediu, climatice și sociale.

De asemenea, Comisia apreciază că ar trebui îmbunătățite 
 coerența și consecvența PNS, precum și orientarea strategică a 
acestuia, astfel încât nevoile cele mai presante să fie abordate în mod corespunzător și cu un buget suficient, fie în cadrul, fie în afara Politicii Agricole Comune (PAC).

Totodată, Comisia solicită României să revizuiască valorile-țintă propuse, îmbunătățind legăturile acestora cu toate intervențiile relevante și definind un nivel de ambiție adecvat, în conformitate cu nevoile identificate.

Iată care ar fi câteva dintre observațiile pe obiective făcute Comisia Europeană cu privire la PNS-ul României, precum și unele dintre răspunsurile date de Ministerul Agriculturii:

° Observații cu privire la promovarea unui sector agricol inteligent, competitiv, rezilient și diversificat, care să garanteze securitatea alimentară pe termen lung:

– Planul contribuie doar parțial la îndeplinirea acestui obiectiv general. Comisia are îndoieli referitoare la eficacitatea preconizată a strategiei de intervenție propuse în ceea ce privește direcționarea, echitatea sprijinului, creșterea competitivității și poziția fermierilor în lanțul valoric, în special în privința fermelor mici și mijlocii (marea majoritate a fermelor din România).

– Comisia remarcă faptul că PNS-ul României „stabilește ținte neambițioase pentru intervențiile care ar contribui la remedierea deficiențelor structurale identificate ale sectorului, cum ar fi competitivitatea scăzută, fragmentarea, organizarea precară, nivelul scăzut de cunoștințe și de modernizare, accesul redus pe piață pentru fermele mici și mijlocii și viabilitatea economică pe termen lung a acestor ferme și a întregului sector, dincolo de sprijinul pentru venit”.

– Comisia consideră că există încă posibilități de îmbunătățire a distribuirii plăților directe, astfel încât să fie mai echitabilă (în special de la fermele mai mari la cele de dimensiuni mici și mijlocii, eventual utilizând plafonarea și degresivitatea plăților).

În răspunsul oferit, Ministerul Agriculturii a arătat că modalitatea în care a fost planificată și definită opțiunea de redistribuire a plăților permite orientarea mult mai eficientă a sprijinului direct, exclusiv către fermele mici și mijlocii ( 1-50 de hectare) care reprezintă 97% din numărul total de fermieri. În plus, aplicarea plafonării poate conduce la un dezechilibru al sectorului agricol, cu impact asupra pieței și implicit asupra posibilității de asigurare a securității alimentare, lucru nedorit de altfel, în special, în actualul context geopolitic.

– „Strategia nu demonstrează că investițiile sunt direcționate către sectoarele și domeniile cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare. De exemplu, se pare că, exceptând unele intervenții reduse, fermele mici și mijlocii sunt excluse efectiv de la sprijin, că sprijinul vizează în principal unitățile comerciale mari (în unele cazuri sprijinul atingând un nivel extrem de ridicat, de exemplu 15 milioane EUR) și că unele sectoare agricole cum ar fi cerealele și semințele oleaginoase sau procesarea în cadrul fermelor sunt excluse de la sprijin. România este invitată să reconsidere această abordare”, se mai arată în scrisoarea CE.

În replică, Ministerul Agriculturii a precizat că prin maniera în care s-a definit sprijinul direct pentru tinerii fermieri, o parte considerabilă a plafonului destinat acestei intervenții se va adresa categoriei de ferme mici și mijlocii. În plus, fermele mici și mijlocii, ca urmare a respectării condițiilor de mediu, vor beneficia și de posibilitatea de accesare a eco-schemelor, al cărui plafon total este de 29% din anvelopa națională totală aferentă plăților directe

– Potrivit Comisiei, mixul de intervenții din PNS ar trebui să includă măsuri care să faciliteze dezvoltarea fermelor mici și accesul pe piață al produselor agricole (inclusiv al celor produse în ferme mici și mijlocii) și să încurajeze soluțiile inovatoare pentru micii fermieri, cum ar fi centrele specializate (hub-uri) pentru produse agricole, care să reunească producătorii și clienții, precum și promovarea unor lanțuri scurte de distribuție pentru produsele agricole.

– Comisia îndeamnă România să ia în considerare, de asemenea, intervenții care să contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și de alți factori de producție din surse externe, pentru a menține capacitatea de producție durabilă pe termen lung și viabilitatea fermelor.

° Observații cu privire la sprijinirea și consolidarea protecției mediului, inclusiv a biodiversității, și a acțiunilor climatice, precum și cu privire la contribuția la îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu și de climă ale Uniunii, inclusiv a angajamentelor UE în temeiul Acordului de la Paris:

– PNS-ul României contribuie doar parțial la îndeplinirea acestui obiectiv general, iar Comisia are îndoieli cu privire la eficacitatea preconizată a strategiei de intervenție propuse.

– Comisia solicită României să clarifice sau să modifice anumite bune condiții agricole și de mediu (GAEC), astfel încât acestea să respecte pe deplin cadrul de reglementare

– Comisia încurajează ferm România să valorifice pe deplin posibilitățile de intervenție prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/2115 (Regulamentul privind planurile strategice PAC – RPS) în ceea ce privește energia din surse regenerabile, folosindu-le pentru a spori producția internă durabilă și utilizarea energiei din surse regenerabile, inclusiv a biogazului. În plus, Comisia invită România să planifice intervenții care să îmbunătățească eficiența gestionării nutrienților, abordări circulare în ceea ce privește utilizarea nutrienților, inclusiv a îngrășămintelor organice, precum și măsuri suplimentare de reducere a consumului de energie.

° Observații cu privire la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale

– Comisia consideră că este improbabil ca planul să contribuie în mod eficace la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. Intervențiile propuse par să abordeze doar parțial nevoile identificate ale zonelor rurale. Deși Comisia salută faptul că obiectivul reînnoirii generațiilor este bine acoperit în plan, strategia propusă ar trebui să fie îmbunătățită pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor persistente de dezvoltare ale sectorului agricol și ale zonelor rurale din România.

– Nevoile sociale ar trebui abordate mai bine în cadrul planului, în special în ceea ce privește populația defavorizată și romă, precum și eventualii refugiați ucraineni.

– În contextul prevenirii, controlului și eradicării pestei porcine africane (PPA), România este invitată să includă în PNS intervenții specifice și acțiuni detaliate care să răspundă necesității de a spori biosecuritatea în întregul sector de creștere a porcinelor, în special în fermele comerciale mici și mijlocii.

– Comisia recunoaște că intervențiile în domeniul bunăstării animalelor din cadrul ambilor piloni acoperă o gamă largă de specii, cu un obiectiv ambițios în ceea ce privește numărul și bugetul. Totuși, intervențiile sunt generice, nu abordează probleme specifice legate de bunăstarea animalelor și nu este clar modul în care aceste intervenții contribuie la reducerea utilizării substanțelor antimicrobiene.

° Observații cu privire la promovarea și partajarea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale

– Comisia consideră că este puțin probabil ca PNS-ul înaintat de România să contribuie în mod eficace la promovarea și partajarea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării.

– Comisia consideră că sprijinul planificat pentru cunoștințe, formare, inovare și dezvoltarea sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS) este insuficient pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de informare și formare ale fermierilor și pentru a îmbunătăți capacitatea serviciilor de consiliere existente, atât publice, cât și private, de a oferi sprijin pentru inovare. Prin urmare, Comisia încurajează România să ia în considerare consolidarea sprijinului pentru serviciile de consiliere agricolă și pentru partajarea cunoștințelor și a bunelor practici.

– Comisia încurajează România să își detalieze mai mult strategia de digitalizare și să reflecteze asupra unor modalități mai cuprinzătoare de abordare a sprijinului pentru digitalizare în agricultură și în zonele rurale în cadrul planului și în sinergie cu alte instrumente.

° Informații privind contribuția la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și coerența cu acestea

– Comisia regretă faptul că România nu a inclus în PNS informații cu privire la valorile sale naționale pentru obiectivele Pactului verde cuprinse în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia privind biodiversitatea. În plus, nu există decât puține explicații calitative cu privire la coerența planului său cu aceste obiective și la contribuția planului la îndeplinirea acestora.

– Comisia observă că eco-schemele, angajamentele în materie de gestionare și elementele de condiționalitate din PNS au un potențial limitat de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia face următoarele observații în legătură cu acestea:

  • Rezistența la substanțele antimicrobiene: Comisia recunoaște că intervențiile relevante propuse în plan pot contribui la menținerea și reducerea în continuare a nivelului relativ scăzut al consumului de substanțe antimicrobiene din țară, dar i se solicită, totuși, României să furnizeze explicații suplimentare cu privire la contribuția planului la realizarea acestei ambiții și să stabilească un obiectiv național, România fiind, de asemenea, invitată să ia în considerare ajustări la nivelul intervențiilor pentru a sprijini reducerea utilizării substanțelor antimicrobiene;
  • Pesticidele, pierderile de nutrienți și elementele de peisaj bogate în diversitate: România este invitată să clarifice modul în care vor fi abordate aceste aspecte, deoarece intervențiile propuse nu par suficiente pentru a contribui în mod adecvat la ambiția comună. România este invitată să consolideze intervențiile planificate și să elaboreze acțiuni/intervenții suplimentare pentru a contribui în mod suficient la atingerea acestor obiective.
  • Agricultura ecologică: Comisia observă că sprijinul pentru agricultura ecologică cuprins în plan este prevăzut pentru doar 3,53 % din suprafețele agricole utilizate (SAU). Având în vedere beneficiile pentru mediu ale agriculturii ecologice și potențialul de creștere al acesteia, Comisia invită România să își sporească nivelul de ambiție și sprijinul pentru agricultura ecologică, drept mijloc de a crea beneficii suplimentare pentru mediu, asigurând, în același timp, o pondere mai mare a valorii adăugate pentru fermierii din lanțul de aprovizionare.

• Bandă largă în mediul rural: Comisia observă că planul pare să conțină puține informații sau să nu conțină deloc informații cu privire la instrumentele relevante pentru realizarea unui acces de 100 % la bandă largă de mare viteză în zonele rurale până în 2025. Comisia solicită o explicație clară și completă privind modul în care România intenționează să atingă obiectivul (în cadrul sau în afara PAC).

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole