Doar câteva zile ne mai despart până când statele membre vor putea primi banii de care au atâta nevoie pentru a-și reveni după pandemie: 672,5 miliarde de euro. Insă Comisia Europeană a criticat dur Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) propus de guvernul Orban pentru relansarea economică prin atragerea a 30 de miliarde de euro de la UE, conform unor surse politice citate de G4Media.ro.
Propunerea nu a fost transmisă încă oficial la Bruxelles, deci nu există o poziție formală la acest moment, dar reproșurile Comisiei Europene au venit în cadrul discuțiilor tehnice cu partea română.
Concret, Comisia a reproșat guvernului că PNRR nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația.
Previziunea de acum 10 zile a analistului Sorin Ioniță s-a îndeplinit mai repede decât acesta se aştepta.
Dar ce zice Comisia despre planurile de redresare?
„Planurile ar trebui să abordeze în mod eficient provocările identificate în semestrul european, în special recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu. Planurile ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru a aborda provocările și a profita de beneficiile tranzițiilor ecologice și digitale.”
Comisia UE „ne-a făcut guler planul ăla genial întocmit de prof. univ. dr. habil. Boloș, cum se semnează pe el autorul, alături de un citat din Peter Drucker. Pare că motto-ul drăguţ, de nivel studenţesc, n-a prea rupt gura Europii.” a scris Ioniță într-o postare de ieri pe Facebook.
în timp ce luați toate măsurile necesare pentru a aborda eficient pandemia, susțineți
economie și să sprijine redresarea care urmează. Evitați implementarea permanentă de
măsuri care ar pune în pericol viabilitatea fiscală. Consolidați reziliența
– sistemul de sănătate, inclusiv în domeniul lucrătorilor din domeniul sănătății și al produselor medicale și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate.
acces la servicii esențiale pentru toți. Reduceți impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor aranjamente de lucru flexibile și măsuri de activare. Consolidați abilitățile și învățarea digitală și asigurarea accesului egal la educație.
în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Încărcarea frontală
promovează proiecte de investiții publice mature și promovează investițiile private pentru a promova redresare economică. Concentrați investițiile pe tranziția verde și digitală, în special privind transportul durabil, infrastructura serviciilor digitale, producția curată și eficientă și utilizarea infrastructurii energetice și de mediu, inclusiv în regiunile carbonifere.
de luare a deciziilor, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.
Iar Ioniță concluzionează şi el: „Prevăd ciocniri de viziune majore între Bucureşti şi UE perioada următoare, precum şi faptul că bună parte din cele 30 miliarde vor rămâne necheltuite pentru că termenul e mai scurt decât pentru alelalte 50. Şi e unul din subiectele mucles perioada asta deoarece nu intră în punctajul celor 2-3 domprofesori cu certificat de conformitate prefectură pentru a face turul redacţiilor TV.”
Poate nu este prea tarziu ca cineva dintre decidenţi (sau dintre consilierii lor plătiţi gras) chiar să citească măcar Q&A, dacă nu chiar ghidul complet pentru conceperea şi întocmirea Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.