18 aprilie 2021 - 18:04

Peste 250 mii hectare de pădure nu au asigurate serviciile de pază și sunt expuse furturilor

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq atrage atenția asupra faptului că acțiunea de preluare în pază a pădurilor neadministrate a intrat în blocaj, din 2017 până în prezent fiind preluate în pază doar 33% din aceste suprafețe. 

Practic avansul extrem de lent al preluării în pază al pădurilor neadministrate se datorează sabotajului acestei acțiuni de către stat, care nu decontează serviciile de pază, deși vorbim de sume modice pentru rezolvarea unei probleme stringente, pentru pădurile decretate unanim „de interes național și de siguranță națională”.

Încă din anul 2017 preluarea în pază a pădurilor neadministrate a fost identificată ca fiind o prioritate, estimându-se la acea vreme că aproximativ 385 000 ha nu au asigurate astfel de servicii, fiind expuse furturilor, unele având proprietari identificați, altele neidentificați ca urmare a lipsei succesiunilor și cadastrului. 

Până la jumătatea anului 2019, din totalul de 385 000 ha, conform informării Ministerului Mediului, au fost preluate în pază doar 126 000 ha, reprezentând 33% din aceste suprafețe! Mult mai grav este că Ministerul Mediului nu a decontat serviciile de pază a pădurilor efectuate de către ocoalele silvice- multe dintre ele ocoale private, nici măcar la acest nivel minim, începând să înregistreze sistematic întârzieri care au crescut constant de la 3, apoi 6 luni, în prezent ajungându-se la întârzieri de 9 luni de zile, deși vorbim pe nivel național de sume totale de 2-3 milioane euro, care să acopere cea mai urgentă problemă din punct de vedere al pazei pădurilor și combaterii tăierilor ilegale!

Pentru preluarea în pază a “pădurilor nimănui”, rezultate în urma unui proces de retrocedare haotic, în vidul instituțional și de reglementare de la începutul anilor 1990, au fost introduse modificări ale Codului Silvic, prin Legea 175/2017. Efortul bugetar estimat pentru preluarea în pază a tuturor pădurilor neadmnistrate, la un cost mediu al pazei de 15 euro/ ha, ar fi fost de doar 6 milioane euro/an, în condițiile în care statul deconta costul serviciilor de pază la prețuri sub prețul pieței!

Ocoalele silvice de stat și private s-au angajat cu bună credință în acest efort de preluare în pază a pădurilor neadministrate, practic o muncă voluntară, în slujba interesului public!

Am ales această situație pentru a exemplifica diferenta între sloganurile și promisiunile de campanie electorală ale partidelor politice și situația agendei reale a domeniului pădurilor și industriilor bazate pe lemn. În cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei organizațiile profesionale, organizațiile profesionale și cele patronale au punctat agenda reală a sectorului: Sistemul SUMAL este nefuncțional, în ciuda „dezvoltărilor” din ultimii 4 ani de zile. 

În cadrul Forumului s-a arătat:
– sistemul SUMAL 2.0 nu prevede norme simplificate pentru consumul propriu al micilor proprietari- aproximativ 800 000 de proprietari. În lipsa acestor norme, paza și birocrația pentru a recolta 1-5 mc de lemn din suprafețele incluse în fond forestier, dar și vegetație forestieră izolată sunt atât de costisitoare încât este mai ieftin ca proprietarii să cumpere lemnul de pe piață! Practic este o lipsire de uzufructul pădurii prin suprareglementare.

– concomitent, sistemul SUMAL 2.0 urmărește circulația materialelor lemnoase și în prelucrarea lemnului, până la mangalul din benzinării și cofrajul din industria construcțiilor, conducând în mod artificial la peste 100 000 de utilizatori, cu costuri administrative uriașe, fără nicio eficiență în combaterea tăierilor ilegale!

Se ignoră și Regulamentul cadru european denumit generic EUTR, care prevede urmărirea provenienței legale și a trasabilității cu accent pe prima punere pe piață a masei lemnoase! Adică acolo unde pleacă lemnul de la pădure, acolo se verifică proveniența legală și se combat tăierile ilegale, nu prin stoc în timp real la „depozitul de materiale lemnoase” de mangal din comerț!

– sistemul SUMAL 2.0 necesită testare și revizuire în urma testării, pentru a deveni funcțional și eficient în combaterea tăierilor ilegale!

– sistemul SUMAL 1.0 este funcțional din 2008, a fost upgradat succesiv și a devenit eficient în 2014 prin Radarul Pădurilor și 2016 prin Inspectorul Pădurilor! Urmarirea GPS a transporturilor a fost pregatită pentru implementare pe sistemul SUMAL 1.0 din 2016, deciziile de implementare a unui sistem complet nou -SUMAL 2.0- doar au întârziat implementarea, cu 4 ani deja!

În cadrul Forumui Pădurilor s-a subliniat că pădurile gestionate durabil și resursa regenerabilă de lemn provenită din aceste păduri gestionate durabil au potențialul unic de a susține concomitent creșterea economică sustenabilă și urmărirea obiectivelor Pactului Verde European, de neutralitate climatică până în 2050 și economie circulară prin:

 Sechestrarea de carbon și depozitarea acestuia în masa lemnoasă din păduri
 Stocarea carbonului în produsele din lemn
 Amprenta de carbon redusă prin substituirea materialelor neregenerabile cu lemnul.
 Efectul de substituție al energiei pe bază de combustibili fosili, cu reducerile de emisii
echivalente.

Pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, în cadrul Forumului au fost prezentate principalele oportunități de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:

 integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minim 1 milion locuințe din mediul rural. 

 susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.

 susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.

 investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Comunitatea Forestierilor-Fordaq solicită partidelor politice să identifice problemele din agenda reală a domeniului pădurilor și industriilor bazate pe lemn prin consultări cu organizațiile patronale și profesionale din sector și să inițieze politici publice pornind de la aceste probleme reale, prin consultări reale, cu respectarea principiilor legale de transparență decizională.