Pescarii cer masuri URGENTE! Adresa catre Ministerul Agriculturii

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A PRODUCĂTORILOR DIN PESCĂRIE ROMFISH anunță că organizaţiile profesionale din sectorul de acvacultură solicită Guvernului adoptarea, în regim de urgenţă, a măsurilor care să permită continuarea ciclului de producţie.

 

Președitele ROMFISH, Cătălin Plan explică faptul că acvacultura are cel mai lung ciclu de producţie din zootehnie (2 – 5 ani). Întreruperea ciclului de producţie într-un an are efecte pe termen mediu deoarece afectează nu doar producţia din anul curent ci şi pe cea a anilor următori prin lipsa puietului. Platon spun că din punct de vedere tehnologic, perioada martie – aprilie este destinată unor operaţiuni esenţiale respectiv comercializarea peştelui de consum care a fost parcat încă din toamna anului trecut către consumatori în două momente cheie, când consumul de peşte înregistrează un maxim anual – 25 martie (Bunavestire) şi 12 aprilie (Floriile Ortodoxe).  

 

În România se produc anual 8000 tone crap în toate etapele ciclului de producţie pentru care sunt necesare 25000 – 30000 tone de furaj cu un preţ mediu de 2500 lei/tonă. În România se produc anual 3500 tone de păstrăv în toate etapele ciclului de producţie pentru care sunt necesare 4500 tone de furaj la un preţ mediu de 6000lei/tonă. 

 

Ca măsuri alternative spun cei de la ROMFISH că ar fi necsare – plata somajului tehnic indus de obligativitatea de carantină, acoperirea costurilor aferente salariilor pentru minim 3 luni.  

 

„Prima îngrijorare a fermierilor piscicoli în scenariul cu gradul cel mai mare de certitudine al scăderii
vânzărilor este legat de răspunsul la întrebarea Ce facem cu peştele de consum care nu a putut fi
comercializat? El poate fi repopulat pentru a fi crescut încă un an, dar asta presupune existenţa
unor eleşteie mari, iazuri , lacuri de acumulare în care să poată fi transferat şî asigurarea furajelor
cel puţin la un nivel de supravieţuire;

 

A doua îngrijorare este legată de răspunsul la întrebarea Ce facem cu materialul de populare care era destinat altor ferme şi pe care acestea nu îl mai pot achiziţiona din lipsă de lichidităţi sau din lipsa unor contracte de concesiune/închiriere pe suprafeţele pe care le exploatează sau le pot exploata?

 

A treia îngrijorare este legată de răspunsul la întrebarea Ce facem cu personalul din ferme în
condiţiile în care veniturile se diminuează şi în care importanţa majoră este evitarea unor dezastre
ecologice generate de imposibilitatea asigurării condiţiilor minime de supravieţuire a materialului
biologic aflat în condiţii de densităţi mari şi lipsă de hrană?” detaliază  președitele ROMFISH, Cătălin Platon.