PAC: creșterea bunăstării animalelor și reducerea utilizării antimicrobienelor

Comisia Europeană a publicat un studiu care examinează modul în care Politica Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 a contribuit la creșterea bunăstării animalelor și la reducerea utilizării de antimicrobiene.

Studiul oferă o imagine a situației privind bunăstarea animalelor și utilizarea antimicrobienelor în întreaga UE, precum și recomandări pentru a monitoriza mai bine realizările viitoare ale PAC 2023-2027. Cresterea bunăstării animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene sunt incluse într-unul dintre cele zece obiective ale noii PAC, răspunzând la cerințele societății privind alimentația și sănătatea.

În majoritatea statelor membre studiate, bunăstarea animalelor și utilizarea antimicrobiene au fost abordate, în principal, prin măsuri de dezvoltare rurală. Acestea s-au dovedit a fi cele mai eficiente atunci când se îmbină investițiile în condiții mai bune de locuit, hrănire și management al sănătății animalelor, dar si prin creșterea gradului de conștientizare a fermierilor, prin servicii de consiliere, angajamente și formare a acestora. În majoritatea statelor membre studiate, eco-condiționalitatea prin cerințele legislației UE privind bunăstarea animalelor și legislația alimentară a fost eficientă în influențarea practicilor fermierilor.

Presiunea din partea societății civile poate determina, de asemenea, fermierii și autoritățile să sprijine schimbările de practici. De exemplu, standardele de comercializare pentru producția de ouă stabilite la nivelul UE au influențat cererea consumatorilor și opțiunile de producție prin solicitarea etichetării obligatorii a ouălor în conformitate cu sistemele de producție și condițiile de adăpostire a găinilor ouătoare.

În ansamblu, PAC pare să fi contribuit la cresterea bunăstării animalelor la nivel local, în anumite sectoare și state membre sau regiuni, în funcție de opțiunile de implementare. Cu toate acestea, rămâne dificil de evaluat schimbările reale în practicile determinate de instrumentele PAC, deoarece lipsesc indicatori care să documenteze progresele realizate în implementarea anumitor măsuri sau efectele corespunzătoare ale acestora.

Recomandări pentru PAC 2023-2027

Principala recomandare este ca statele membre să pună în aplicare măsuri mai extinse care vizează bunăstarea animalelor. Ar trebui dezvoltată o metodologie comună a UE pentru a documenta cele mai bune practici de bunăstare a animalelor si pentru a le implementa la fermă, cu obiective relevante.

Studiul sugerează oferirea unei imagini de ansamblu asupra numărului de animale vizate de diferitele tipuri de intervenții care vizează bunăstarea animalelor dar și utilizarea antimicrobienelor la nivel național. Pentru a evalua în mod corespunzător efectele PAC, datele ar trebui să facă distincția între diferitele sectoare în cauză (de exemplu, bovine, ovine/caprine, porcine, păsări de curte, iepuri) și să utilizeze numărul de animale mai degrabă decât numărul de ferme. Serviciile de consiliere ar trebui, de asemenea, încurajate, deoarece s-au dovedit a fi eficiente în creșterea cunoștințelor tehnice ale fermierilor cu privire la cele mai bune practici de bunăstare a animalelor.

O altă recomandare este aceea de a extinde etichetarea obligatorie la alte sectoare zootehnice, prin menționarea sistemelor de producție sau a condițiilor de adăpostire specificate pe etichetă, similare standardelor actuale de comercializare pentru ouă.

În cele din urmă, studiul sugerează o metodologie pentru găsirea unor indicatori care să evalueze țintele privind bunăstarea animalelor propuse în Planurile Strategice PAC. De asemenea, stabilește obiective cuantificate privind utilizarea antimicrobienelor care reflectă eforturile pe care fiecare stat membru trebuie să le depună pentru a se conforma strategiei de la fermă la furculiță si pentru a reduce vânzările de antimicrobiene pentru animalele de fermă cu 50%, până în 2030.

Studiul a fost realizat de un consorțiu pentru perioada 2014-2020. Datele finale se bazează pe informațiile colectate din 11 studii de caz din întreaga UE, pe mai multe interviuri precum și pe o analiză extinsă a datelor.