După ce generații întregi și-au câștigat traiul din aceasă activitate, crescătorii de oi sunt nevoiți, încet, încet, să renunțe la îndeletnicirea pe care au moștenit-o, pe rând, de la bunici, la părinți și apoi la copii.
Produsele – telemea, cașcaval, chefir și alte bunătăți – se vând din ce în ce mai greu, pentru că puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut dramatic în ultima vreme, în timp ce cheltuielile la fermă sint din ce în ce mai mari. Iar cel mai rău este că forța de muncă este aproape imposibil de găsit: pur și simplu, nu mai sunt ciobani care să pască oile.
Familia Verdeş are la ferma din Scorniceşti aproape 600 de oi, iar venitul este asigurat exclusiv din agricultură, scrie adevărul.ro.
Ferma este autorizată la DSVSA, produsele fiind verificate, însă lipsa forţei de muncă este o ameninţare serioasă pentru viitor.
Adriana (22 ani), fata cea mare a familiei Verdeș, se pregăteşte să devină inginer de mediu, însă, de când se ştie. îşi ajută părinţii la munca din ferma de oi pe care au moștenit-o de la bunici. Tânăra este însă destul de rezervată în privința viitorului fermei. Ea povestește că familia sa nu găsește ciobani care să îngrijească oile, indiferent de cât ar fi dispusă să plătească.
„Cu 2.500 lei, casă, mâncare caldă în fiecare zi şi ţigări, nu găseşti să vină. Bunicul meu împreună cu o persoană care a lucrat foarte mulţi ani la noi, venită din zona Moldovei, aveau grijă de animale. S-au prăpădit în aceeaşi perioadă, iar de atunci ne este extrem de greu“, le-a mărturisit Adriana reporterilor de la Adevărul.
Situația este și mai gravă, cu cât presiunea samsarilor este din ce în ce mai mare.
Pentru că este foarte mult de lucru în fermă, mai ales din cauza lipsei forței de muncă, familia Verdeş nu prea are timp de mers prin piețe sau pe la târguri. Au încercat și cu vânzări online, cu livrări la domiciliu, însă, dacă nu există un număr mare de comenzi, nu rentează. Astfel, au ales să-şi vândă produsele în sistem angro, în Bucureşti cu precădere, aşa că samsarii sunt cei care câştigă cel mai mult şi de pe urma producătorilor autentici, care se aleg cu mai nimic. Dacă telemeaua ajunge din magazine, la consumatorul final, şi cu 40 lei/kg şi poate chiar mai mult, din fermă a fost cumpărată, tot anul, cu 17-18 lei şi rar cu 20-22 lei/kg.
Familia Adrianei încă se zbate, pentru că ţine foarte mult la tradiţia moştenită. Sunt conștienți că o bună promovare a produselor care au gustul de odinioară şi un sistem de comercializare direct către consumatorul final ar putea fi cheia pentru continuarea afacerii. Cu toate acestea, se gândesc serios și să reducă, măcar, numărul de oi, dacă nu vor reuși să găsească angajați care să îi mai ajute la fermă.
nici nu are sa gaseasca ciobani ,,,mai ales buni de ceva ,,acum gasesti in loc de ciobani niste prapaditi care stau 3-4 luni si pleca ,nu are grija de animal nu il intereseaza ca tu investesti
Si niste date de contact? Nu a existat promovare suficienta. Un poc de reclama! Locuiesc langa Bucuresti. Poate as vrea sa cumpar pentru iarna o cantitate care se poate pastra in zer. Nu mare dar ca pentru 2 / 3 persoane.