21 iunie 2021 - 09:28

ALERTĂ! Aproape o treime din produsele din sturion provin din pescuit ilegal

Studiu de piață privind traficul cu produse din sturion

Aproape o treime din eșantioanele de produse provenite de la sturioni (caviar, carne de sturion), cumpărate în cadrul unui studiu de piață al WWF în perioada 2016-2020, au fost ilegale, iar autoritățile au raportat 214 cazuri de braconaj.

12 aprilie 2021, WWF-România: Studiul de piață efectuat de WWF oferă pentru prima dată dovezi ale amplorii braconajului și comerțului ilegal de caviar și carne de sturion capturat în sălbăticie în regiunea Dunării inferioare, în special în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina.

Bazinul Inferior al Dunării este unul dintre ultimele locuri din lume în care speciile de sturion încă supraviețuiesc și se reproduc, specii clasificate de IUCN drept cel mai periclitat grup de animale din lume. Pescuitul ilegal de sturioni și comerțul cu produsele provenite de la aceștia sunt adesea citate drept amenințări semnificative pentru aceste specii.

Cu toate acestea, până acum, date substanțiale despre acest subiect au fost rareori disponibile. Studiul de piață al WWF oferă dovezi clare că pescuitul ilegal și comerțul cu sturioni sălbatici se desfășoară în continuare la nivel regional și la o scară destul de serioasă. Metodologia unică a anchetei a combinat date oficiale privind activitățile de pescuit ilegal de la autoritățile competente și rezultatele unei anchete de piață pe scară largă, precum și analiza probelor de carne și caviar provenite din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina în perioada octombrie 2016 – iulie 2020.

„Există foarte puține studii de piață privind comerțul cu sturioni, iar acesta este singurul până în prezent care combină două metode criminalistice de ultimă generație, ceea ce este crucial pentru a detecta comerțul ilegal.” spune Arne Ludwig, expert genetician la Institutul pentru studierea vieții sălbatice din Leibniz, specialist în Grupul pentru Sturioni din cadrul IUCN și co-autor al raportului WWF.

Probele au fost colectate în bazinul Dunării inferioare și în regiunea nord-vestică a Mării Negre, zone în care populațiile de sturioni împart aceleași rute de migrație. Punctele de testare au acoperit întregul lanț comercial și au inclus diferite tipuri de comercianți, cum ar fi magazine și supermarketuri, restaurante și baruri, piețe locale, facilități de acvacultură, intermediari, pescari și oferte online. Toate probele au fost supuse testării ADN-ului și a izotopilor.

 

Concluzii și rezultate – regional

  • Analiza izotopilor a demonstrat că produse provenite de la sturioni sălbatici erau vândute în toate cele patru țări. Dintre cele 145 de probe testate, 19% (27 din 145) s-au dovedit a proveni de la sturioni sălbatici – 25 au fost probe de carne și 2 au fost de caviar;
  • 17 probe de caviar (12% din eșantionul total și 29% din probele de caviar) au fost vândute fără respectarea reglementărilor CITES: importate ilegal în țara de cumpărare, vândute fără etichetarea CITES obligatorie sau neavând coduri corecte pentru specii sau țara de origine;
  • Furnizorii (vânzători, chelneri etc.) au oferit informații înșelătoare. Într-unul din cazuri, carnea vândută la fermă s-a dovedit a proveni de la o specie sălbatică. Dar se întâmplă și invers, în mai multe cazuri în care produsele erau declarate ca provenind de la sturion sălbatic s-au dovedit a fi crescute în acvacultură sau a fi carne de somn sau șalău de Nil. Acest lucru indică o cerere îngrijorătoare din partea consumatorilor de produse ilegale provenite de la sturioni sălbatici;

     

  • Pescuitul și comerțul cu specii sălbatice de sturioni proveniți din Dunăre au fost interzise în Bulgaria, România și Ucraina în perioada studiată și numai capturile de cegă de peste 40 cm lungime au fost permise în Serbia până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, în perioada ianuarie 2016-decembrie 2020, au fost înregistrate 214 cazuri de braconaj: în România (82 de cazuri), Bulgaria (82 de cazuri) și Ucraina (50 de cazuri). În aceste cazuri, au fost confiscate unelte de pescuit folosite pentru prinderea sturionilor, sturioni întregi găsiți în bărci sau plase de pescuit, au fost vizate transporturi de sturion braconat și vânzarea de caviar sau carne de sturion braconat. Numai în Bulgaria, au fost confiscate 594 de linii de carmace (unelte ilegale folosite pentru prinderea sturionilor), însumând peste 23,5 km. Chiar luna trecută au fost raportate mai multe cazuri noi de braconaj în Ucraina și România.

Concluzii și rezultate – România

În România, au fost colectate în total 44 de mostre de caviar și carne de sturion, din supermarketuri, piețe, restaurante, ferme și de la vânzători ambulanți (intermediari). Rezulatele-cheie ale studiului sunt:

  • S-a demonstrat că o mostră de caviar și 12 de carne au provenit de la sturioni sălbatici (fiind așadar ilegale); 11 mostre de carne provenind de la aceeași specie, adică cegă (Acipenser ruthenus)
  • 1 probă de caviar nu era etichetată deloc;
  • 8 mostre de caviar nu au avut etichetele conforme cu normele impuse de Convenția CITES, adică nu sigilau containerul primar și/sau nu conțineau caviar din specia sau țara menționată pe etichetă;
  • 2 mostre de carne nu proveneau de la sturioni ci de la alte specii (somn, șalău de Nil) dar au fost vândute drept carne de sturion.

Mostrele obținute demonstrează încălcări clare ale sistemului de etichetare impus de Convenția CITES precum și ale Regulamentului de Comerț cu Specii Sălbatice a Uniunii Europene și faptul că pe piață se oferă spre vânzare caviar și carne provenite de la sturioni sălbatici.

„Acest studiu de piață ne arată cât de grav este impactul braconajului asupra ultimilor sturioni sălbatici și cât de crucială este lupta noastră pentru a-i salva. Considerăm că este esențială demararea în cel mai scurt timp posibil a unor studii de monitorizare care să arate efectul măsurilor de protecție luate până acum.” spune Cristina Munteanu, manager proiect WWF-România.

Pescuitul și comercializarea sturionilor și a produselor provenite de la aceștia este interzis în România până pe 20 aprilie 2021. Continuarea prohibiției este în discuție în acest moment, nota de fundamentare pentru prelungirea acestei măsuri precizând faptul că braconajul are un impact de 50% asupra măsurilor de conservare a acestor specii.

Recomandările WWF

  • Controlul sporit al comerțului intern;
  • Controlul cerințelor de etichetare a caviarului CITES;
  • Îmbunătățirea cooperării și coordonării între agenții;
  • Înmulțirea controalelor la frontieră;
  • Utilizarea analizelor criminalistice de ultimă generație;
  • Realizarea frecventă și recurentă de studii de piață.

Pescuitul și comercializarea sturionilor și a produselor provenite de la aceștia este interzis în România până pe 20 aprilie 2021. Continuarea prohibiției este în discuție în acest moment, nota de fundamentare pentru prelungirea acestei măsuri precizând faptul că braconajul are un impact de 50% asupra măsurilor de conservare a acestor specii.

 

Background

În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea, şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din Dunăre la începutul anilor ’60.

Regiunea Mării Negre este crucială pentru supraviețuirea acestor specii în Europa. Dunărea și Rioni din Georgia sunt singurele două fluvii din Europa în care sturionii care migrează se reproduc natural. Principalele motive pentru decimarea populațiilor de sturioni sunt pescuitul excesiv și pierderea habitatului prin baraje care blochează rutele de migrație sau construcțiile fluviale care facilitează navigația. Acestea sunt adesea dăunătoare habitatelor de hrănire și reproducere necesare supraviețuirii sturionilor. Fragmentarea cursurilor de apă, prin structuri transversale precum barajele hidroenergetice sau măsurile de protecție împotriva inundațiilor, reprezintă o amenințare pentru populațiile naturale de pești, care nu mai sunt capabile să migreze între habitate importante, cum ar fi locurile de reproducere și hrănire și habitatele de iernare.

În UE, singurul fluviu în care populațiile de sturioni se mai reproduc natural rămâne Dunărea. În fluviul Po, din Italia, și în estuarul Gironda, Franța, există populații importante de sturion, dar care nu se mai reproduc natural. Activități de repopulare au loc în Bulgaria, Ungaria, România, Franța, Germania, Polonia, Austria și Olanda. Prioritatea noastră este să identificăm și să protejăm habitatele critice ale celor patru specii de sturioni rămase în bazinul Dunării inferioare (morun Huso huso, păstruga Acipenser stellatus, cega A. ruthenus, nisetrul A. gueldenstaedtii), precum și să reducem presiunea asupra acestor populații rămase prin pedepsirea braconajului și asigurarea protecției speciilor.

 Sturionii și alte specii de pești migratori reprezintă comoara istorică, economică și naturală a Dunării. Mai mult, ei sunt un indicator esențial pentru statutul ecologic al cursurilor de apă. Cu toate acestea, potrivit proaspătului lansat Raport asupra peștilor uitați ai lumii, populațiile de pești migratori de apă dulce au scăzut cu 76% din 1970, iar populațiile de mega-pești, cum sunt sturionii, au scăzut cu 94%.

Această activitate a făcut parte din proiectul LIFE finanțat de UE „Protecția durabilă a sturionilor de la Dunărea de Jos prin prevenirea și contracararea braconajului și a comerțului ilegal cu animale sălbatice” (LIFE FOR DANUBE STURGEONS, LIFE 15 GIE / AT / 001004), axat pe Bulgaria, România, Serbia și Ucraina.