Dacă cineva m-ar întreba acum câți porci cresc anul acesta în gospodăriile țăranilor, voi spune că nu știu exact, probabil 3 sau 4 milioane. În orice caz, cu unul mai puțin decât anul trecut, pentru că eu nu mai țin porc. Mi-e teamă de pesta porcină africană și mi-e teamă de prea desele schimbări pe care le tot anunță autoritățile – ba am voie 5, ba 6; ba pot ține și scroafă pentru reproducție, ba nu; pot să vând purceii, apoi aflu că nu mai am voie. Așa că m-am lăsat păgubaș, plus că eu personal i-aș fi dat de mâncare și ce se mai aduna prin casă..dar nu mai e voie, să nu-i cadă greu la stomac și să mă reclame la ANSVSA. În consecință, mai bine mă lipsesc.
Dar uite că se apropie Crăciunul. Bun, trec peste Ignat, care era o adevărată sărbătoare cândva, chiar dacă sângeroasă, și pentru țărani, și pentru orășeni. Că toată lumea avea porc, chiar dacă nu îl creștea personal. Și îmi aduc aminte cu nostalgie cum era în Bucovina, de unde vin – se făcea pomana porcului, se scoteau mușchii de pe spate, sau iepurele cum îl numeam, se alegea carnea, se făceau slănina și cârnații, plus câteva specialități de-ale locului – chișcă, sângerete, mușchi afumat. Și câte și mai câte… dar nu are rost să fiu nostalgic, ci să mă gândesc ce fac anul acesta, când porcul poate fi tăiat doar de pe listă. Și, după o rapidă consultare internă, am decis – mă duc la supermarket, chiar dacă bucata de carne ce o să o cumpăr se numea cândva Fritz sau Ramon. Adică nu a ascultat românește decât dacă îngrijitorul său era de pe la noi.
Știu că anul acesta vor fi tăiaţi în mod tradiţional şi mai puţini porci de Crăciun, pentru că, nu-i așa, gospodăriile ţărăneşti au mult mai puţine animale ca anii trecuţi. Pesta, preţul mare la furaje, dar şi oferta supermarketurilor îi descurajează pe crescătorii care se tem că nu-şi vor recupera măcar cheltuielile. Știm că preţul la cereale a crescut foarte mult, în timp ce focarele de pestă s-au răspândit în ultimele luni cu o repeziciune de speriat. Mai mult, crescătorii nu reuşesc să-şi înregistreze la direcțiile sanitare exploataţiile conform noilor reguli. Și au dreptate oamenii când văd că preţul la porumb a crescut de la 85 de bani la 1,4 lei kilogramul. Iar asta înseamnă că porcul e scump la prima mână și atunci de ce să te mai chinui să îl iei de la țăran când în supermarket geme de carne adusă din Vestul Europei?
În plus, pesta porcină africană a fost o adevărată lovitură de măciucă în creștetul capului. Iar autoritățile, cele care trebuie să ne apere de boli și rele, nu au fost în stare să ţină epidemia sub control, ca să nu mai vorbim de eradicare. Așa că, de voie, de nevoie, oamenii au scăzut drastic numărul de porci din curți. Iar ce ne așteaptă de mâine încolo nu e deloc îmbucurător – tendinţa de micşorare a numărului de animale din gospodăriile ţărăneşti este constantă. Dar să nu disperăm – tocmai am citit o știre, într-un ziar serios, care ne anunță că anul acesta vor mai fi deschise multe, multe magazine. Asta după ce, în primele şase luni din 2021, lanţurile internaţionale de supermarketuri au deschis 170 de magazine în România. Deci, porci să fie, că magazine avem…
este parte a
