Neonicotinoidele sunt un subiect intens dezvătut în ultima vreme, cu multe păreri atât pro, cât și contra. După ani de derogări oficiale, neonicotinoidele au fost interzise atât la nivel european, cât și în România. Într-un interviu pentru evz.ro, apicultorul Constantin Dobrescu a vorbit despre această problemă.
”Un pesticid în minus aplicat unei culturi agricole înseamnă, cu siguranță, un risc mai mic de contaminare toxică a alimentelor rezultate din cultura respectivă. Deci în anul 2020, atât semințele de floarea-soarelui, cât și cele de rapiță nu se pot trata în mod legal cu neonicotinoide. Un pas înainte, dar care vine în România, cum bine observați, la șase ani după instituirea interdicției respectată de majoritatea statelor membre UE, sau oricum, nu abuzată în modul în care s-a întâmplat în țara noastră
Este foarte bine că cel puțin pentru aceste două culturi impregnarea semințelor cu aceste insecticide este ilegală în acest an. Aplicarea în practică a acestei interdicții poate fi însă motiv de preocupare. Păstrarea semințelor tratate cu neonicotinoide din anii trecuți ar fi ilegală. Conform derogărilor din anii trecuți stocurile de acest fel trebuiau consumate în totalitate pe perioada autorizării temporare. Riscul este ca fermierii, „dependenți” deja de folosirea acestor insecticide, să recurgă la tratarea ilegală a semințelor în afara stațiilor de tratare autorizate, în propria fermă”, a precizat Dobrescu.
Apicultorul a mai vorbit și despre pericolul procurării de pesticide interzise de pe piața neagră și importanța efectuării controalelor în acest sens.
”Riscul tratării neautorizate a semințelor poate să se răsfrângă și asupra consumatorului. Există în subordinea Autorității Naționale Fitosanitare un laborator pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, există și poliție fitosanitară, totul este ca ele să aibă capacitatea să își exercite funcția, ceea ce presupune și alocarea resurselor necesare
Dacă se vrea, nu este foarte greu să se monitorizeze situația culturilor din acest punct de vedere. Recoltarea mostrelor de semințe din câmp urmată de analizarea celor care sunt tratate pentru a se determina moleculele și dozele utilizate iar apoi aplicarea strictă a sancțiunilor în caz de abatere ar fi foarte eficiente”, a mai adăugat Dobrescu.
