27 septembrie 2021 - 06:38

Negocierile cu privire la reforma PAC, în linie dreaptă

Negocierile cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC), în contextul „înverzirii” agriculturii europene, idee considerată însă insuficientă de ONG-urile de mediu, au intrat în linie dreaptă la Bruxelles, în vederea obținerii unui acord până la finele acestei săptămâni.

Miniştrii europeni ai Agriculturii au demarat miercuri, 26 mai 2021, o reuniune de două zile pentru a da un impuls negocierilor între eurodeputaţi şi reprezentanţii statelor membre, negocieri care au demarat cu o zi înainte, scriu cei de la France 24.

Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.

„Obiectivul este să mergem cât mai mult posibil în tranziţia ecologică cu un buget care a fost redus”, a concluzionat eurodeputatul Anne Sander (PPE), unul dintre negociatorii Parlamentului European.

Cu toate acestea, rămân în continuare mai multe puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din „Green Deal” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind „De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară).

Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.

Prime acordate fermierilor

În centrul dezbaterilor este noul sistem al „eco-regimurilor”, mai exact acele prime acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte.

Eurodeputaţii au solicitat ca statele membre să aloce cel puţin 30% din plăţile directe care vin de la UE pentru exploataţiile agricole, în timp ce statele membre au în vedere un prag de 20%, lăsând la latitudinea guvernelor de a defini conţinutul.

În cele din urmă, Portugalia, ţara care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, a propus fixarea unui nivel minimal al „eco-regimurilor” de 23% în primii doi ani de tranziţie, pentru ca ulterior să se treacă la 25%, susţine un diplomat european.

„Am fi dispuşi să acceptăm această propunere dacă, după doi ani, am obţine o aliniere a planurilor strategice ale fiecărui stat cu exigenţele din Pactul Verde, un sfert din terenuri pentru agricultură bio… un angajament mai robust pentru a lăsa timp fermierilor să se adapteze”, a declarat o sursă parlamentară.

În schimb, eurodeputaţii se tem de o posibilă „renaţionalizare” a PAC, dacă fiecare stat va avea libertatea de a utiliza eco-regimurile pentru susţinerea agriculturii bio sau mai degrabă pentru a ajuta cultivatorii să reducă folosirea pesticidelor.

„Comisia ar dori să dezmembreze caracterul comun al PAC. Desigur, condiţiile de producţie sunt diferite de la o ţară la alta, dar avem nevoie de norme comune puternice, de un control al strategiilor fiecărui stat şi de un instrument centralizat pentru a identifica beneficiarii subvenţiilor”, apreciază eurodeputatul Anne Sander.

La rândul lor, guvernele sunt şi ele îngrijorate: dacă o parte mai mare a subvenţiilor vor fi condiţionate de respectarea normelor de mediu, care vor fi derogările posibile pentru agricultori?

„Este important ca statele să dispună de flexibilitate”, a apreciat miercuri ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner. „Fermierii nu trebuie să fie îngropaţi în birocraţie. Vrem să recompensăm practicile cele mai ecologiste, dar acest lucru trebuie să fie posibil şi din punct de vedere financiar.”

În schimb, activiştii Greenpeace, care au manifestat miercuri la Bruxelles, denunţă ceea ce numesc o politică de „greenwashing”.

„Această Politică Agricolă Comună continuă să finanţeze creşterea animalelor în mod intensiv şi producţia de hrană de origine animală, care distrug natura, bulversează climatul şi falimentează micile exploataţii”, subliniază reprezentantul Greenpeace, Marco Contiero.