8 decembrie 2021 - 18:03

„Nechezolul” revine în viața noastră: a apărut cafeaua de laborator!

Nu e glumă! În curând vom bea din nou un soi de „nechezol”! Mai exact, vom savura cafeaua „celulară”.

În anii ’80, cafeaua naturală dispăruse din comerțul socialist, fiind înlocuită de „nechezol”, după cum au denumit ironic românii un surogat numit oficial cafea cu înlocuitori. Aceasta conținea doar 20% cafea și restul de 80% înlocuitori, cele mai cunoscute fiind năutul și ovăzul, folosit și ca furaj pentru cabaline. Ei bine, se pare că viitorul ne aduce cafeaua cu 100% înlocuitori produși în laborator.

O echipă de oameni de ştiinţă din Finlanda a reuşit să dezvolte o nouă tehnică ce permite producţia cafelei, una dintre băuturile cele mai consumate la nivel mondial, într-un mod mai durabil comparativ cu plantaţiile tropicale, după cum speră cercetătorii, relatează AFP, citată de AGERPRES.
„Este cu adevărat cafea, pentru că în produs nu există altceva decât materie de la cafea”, promite doctor Heiko Rischer, șeful echipei de cercetare.

Produsul nu mai este unul măcinat din boabe, ci rezultă dintr-un grup de celule obţinute dintr-o plantă de cafea, în condiţii de temperatură, lumină şi oxigen strict controlate într-un bioreactor, iar odată prăjită, pudra poate fi preparată exact la fel ca şi licoarea obişnuită, susțin oamenii de știință de la institutul finlandez de cercetări tehnice VTT.

În opinia lui Rischer, această tehnică permite evitarea problemelor de natură ecologică asociate cafelei, a cărei producţie globală se ridică la aproximativ 10 milioane de tone de boabe.

„Cafeaua este, desigur, un produs problematic” în special din cauza încălzirii globale, care face ca plantaţiile existente să fie mai puţin productive şi, astfel, îi determină pe fermieri să defrişeze mai multe suprafeţe de pădure tropicală în vederea dezvoltării unor noi culturi, a precizat Rischer, care a menționat că „mai este şi problema transportului, a utilizării combustibililor fosili (…), aşa că este perfect logic să căutăm alternative”.

Cafeaua dezvoltată de cercetători utilizează aceleaşi principii ale agriculturii celulare care sunt din ce în ce mai des folosite pentru a produce carne cultivată în laborator, ce nu implică sacrificarea animalelor. Acesta din urmă a fost autorizată în 2020 pentru vânzare de către autorităţile din Singapore, o premieră la nivel mondial.

Echipa finlandeză efectuează în prezent o analiză mai aprofundată a durabilităţii produsului obţinut, în cazul în care acesta ajunge să fie produs pe scară largă.

„Cunoaştem deja că amprenta noastră asupra apei, de exemplu, este mult inferioară comparativ cu ceea ce este necesar pentru cultivarea câmpurilor”, a explicat Rischer. De asemenea, în comparaţie cu producţia cafelei tradiţionale, noua tehnică implică mai puţină mână de lucru.

Provocările echipei de cercetători conduse de Rischer sunt departe de a fi rezolvate.

Cheia succesului pentru iubitorii cafelei o reprezintă gustul. Din cauza statutului de „aliment nou”, până în prezent, au voie să guste această nouă băutură doar specialiştii din cadrul unui grup de „experţi senzoriali”, special instruiţi.

„Una dintre directivele comitetului de etică este să guşti şi să scuipi, să nu înghiţi”, a declarat pentru AFP Heikki Aisala, care conduce acest grup de specialişti din cadrul proiectului.

„Cafeaua celulară este mai puţin amară decât cea obişnuită”, a declarat Aisala, potrivit căreia aceasta are un conţinut uşor mai redus de cofeină. Gustul fructat al noii băuturi este, de asemenea, mai puţin pronunţat.

„Trebuie să admitem că nu suntem prăjitori profesionişti şi că o mare parte din crearea aromelor are loc în timpul procesului de prăjire”, a recunoscut, la rândul său, Rischer, care a precizat că, odată cu finalizarea proceselor de testare şi rafinare, echipa speră să găsească un partener pentru creşterea producţiei şi să poată comercializa cafeaua „celulară”. Pentru aceasta, însă, cercetătorii estimează că va fi nevoie de cel puţin patru ani până când cafeaua de laborator va ajunge pe rafturile magazinelor şi ale supermarketurilor.

Iniţiativa finlandezilor de a găsi o alternativă mai durabilă la cafea nu este singulară. Startup-ul Atomo din Seattle a anunţat în septembrie că a strâns 11,5 milioane de dolari pentru cafeaua sa „moleculară”, care are gust de cafea tradiţională, dar este obţinută dintr-o materie organică, alta decât o plantă de cafea.

Studiile efectuate în Statele Unite şi Canada au scos la iveală, însă, că publicul, în special persoanele vârstnice, nu are încredere în înlocuitorii alimentari cultivaţi în laborator.

În plus, mai mulți experţi în politici alimentare au atras atenţia că, în pofida beneficiilor pentru mediu, mijloacele de trai ale cultivatorilor de cafea ar putea fi în pericol dacă produsele de laborator se răspândesc pe scară largă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.