27 septembrie 2021 - 08:04

„Vom ajunge la neasigurarea grâului şi porumbului necesare pentru oameni” (fermier, Constanța)

Un renumit antreprenor român din sectorul agribusiness și de agroturism din România a declarat recent că efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai prezente și mai vizibile în arealele de cultură din România, riscurile unor ani secetoși cum a fost și 2020 fiind majore, ajungând până la „neasigurarea grâului şi porumbului necesare pentru oameni și animale”.

„Irigațiile creează plusvaloare, dar nu în anul în care precipitaţiile sunt minime. Schimbările climatice sunt dure, dar trebuie să luăm măsuri care să combată acest flagel. Dacă vom continua așa, în 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea grâului și porumbului necesare pentru oameni și animale”, a mărturisit pentru ZF Gheorghe Lămureanu, proprietarul companiei Agroterra, care cultivă cereale și care deține şi activități de agroturism, antreprenor ce lucrează de 46 de ani în agribusiness.

Conform spuselor sale, până în 2004, la noi în țară, irigațiile se făceau în mod controlat, din septembrie până în martie, astfel încât să fie în permanență apă în sol, fapt ce ajuta culturile.

În plus, conform precizărilor lui Lămureanu, înainte de 1990, în județul Constanța, din 560.000 de hectare exploatate se irigau 475.000 de hectare, însă atunci și costul pentru a uda era mai mic.

„Acum, preţul apei este dat 95% de energia electrică. Eu ridic apa de la 80 de metri diferenţă de nivel şi mă costă, cu propria staţie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare”, a adăugat antreprenorul.

Pentru un sistem de irigaţii nou se investesc între 2.000 şi 4.500 de euro pe hectar, iar fermierii ar investi din surse proprii, ar face şi împrumuturi bancare, pentru că „băncile şi-au schimbat punctele de vedere faţă de agricultură şi ne dau credite”, însă este nevoie şi de sprijin din partea statului, mai menţionează el.

Gheorghe Lămureanu crede că, cel puţin în judeţul Constanţa, dacă sunt susţinute investiţiile în irigaţii, în 4-5 ani ar putea fi irigată 60-70% din suprafaţa totală şi în alţi 6-7 ani ar putea ajunge la 90%.

„Orice suprafaţă amenajată pentru irigaţii este un bun câştigat. (…) Toată Europa se zbate să cumpere grâul românesc, avem pământ de bună calitate, dar el trebuie întreţinut. (…) Putem hrăni de 3-4 ori populaţia ţării dacă este nevoie”, a conchis Gheorghe Lămureanu.

Resursa de apă nu este o problemă pentru fermierii români şi nici banii pentru dotarea cu echipamente de irigat. Acești se confrunt însă cu lipsa infrastructurii sau infrastructura precară pentru irigaţii, care ar putea fi pusă la punct într-un deceniu dacă se investeşte masiv în ea.

Efectele secetei vor fi, mai nou, combătute prin prevederile proiectului de Lege pentru completarea art. 66 din Legea îmbunătățirilor funciare 138/2004 (PL-x nr. 515/2020) adoptat miercuri, 14 aprilie 2021, de plenul Camerei Deputaților, cu 310 voturi pentru și zero abțineri sau voturi contra.

Potrivit noului alineat alin. (4) de completare a art. 66, „cheltuielile aferente consumului de energie de orice fel, necesar funcționării agregatelor pentru irigații, ce aparțin producătorilor agricoli și care preiau apa direct din sursă și încheie contracte multianuale/sezoniere, se suportă din bugetul Agenției (n.r. – ANIF), în limita sumelor alocate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu această destinație”.