27 septembrie 2021 - 06:41

Neajunsurile fermierului din zona montană sunt mari

Într-o postare publicată pe pagina sa oficială de socializare de duminică, 23 mai 2021, europarlamentarul PPE, Daniel Buda, vorbește despre interacțiunea sa cu doi fermieri români din zona montană și despre problemele cu care aceștia se confruntă zi de zi.

Una dintre primele probleme semnalate de eurodeputatul român este și cea legată de lipsa de desfacere a produselor montane românești la adevărata lor valoare.

„Astăzi am avut oportunitatea de a sta de vorbă, la ei acasă, în Munții Apuseni, cu Marcel și Rovin despre provocările, neajunsurile, dar și oportunitățile de a fi fermier în regiunile montane. În această zonă, fermierii la sfârșitul lunii mai își duc animalele în vârful muntelui, unde stau cu ele până la finele lui octombrie sau depinde «cum-i vremea». Din păcate, neajunsurile fermierului de munte sunt mari, acesta întâmpină probleme legate de lipsa unei piețe de desfacere a produselor la adevărata lor valoare”, a scris pe Facebook Daniel Buda.

Tot el l-a citat pe unul dintre fermierii de munte, tânăr care s-a plâns de prețurile mici oferite de samsari pentru produsele lor: „«Este păcat că nu avem unde să vindem vițeii și suntem la mâna intermediarilor, care ne dau un preț de 1.000-1.500 lei pentru un vițel de 3-4 luni»”.

Daniel Buda a mai aflat de la unul dintre cei doi fermieri de munte că laptele de la cele opt vaci îl dă la viței sau la porci, iar restul îl ține pentru consumul propriu.

„Mai grav este însă faptul că subvenția de pe pășune, din păcate, nu le este accesibilă multor fermieri din zona de munte din diferite motive, pe care nu le voi dezvolta aici. Dar voi încerca să desțelenesc această problemă omniprezentă în discuțiile cu mulți fermieri. Viața la munte este frumoasă, dar are și momentele ei mai puțin plăcute. De multe ori, diminețile cu ceață, cu ploaie sau cu un frig, care te cuprinde până în măduva oaselor te fac să te gândești de două ori până să ieși din casă, dar rapid iți dai seama că mulsul vacilor nu poate aștepta”, și-a continuat Buda descrierea experienței sale cu fermieri de munte.

„Marcel, unul dintre puținii tineri care a simțit chemarea muntelui”

Așa își continuă postarea europarlamentarul român. El îl descrie într-un mod deosebit pe tânărul fermier de munte care, în prezent, urmează cursurile Facultății de Zootehnie și „își dorește ca în cele din urmă să se întoarcă aici, în inima muntelui și să facă ceea ce îi place atât de mult, să crească vaci”.

„De admirat! Te uiți în jur la cele câteva căsuțe de munte și îți pui întrebarea firească cum au putut să reziste oamenii aici de-a lungul vremii. Fondurile europene țintesc această categorie de fermieri și alocă sume considerabile, ajungând până la sute de euro pe hectar pentru terenurile bio și pentru animalele crescute libere. Întrebarea este însă ce dimensiune trebuie să aibă o astfel de exploatație pentru a putea asigura un venit stabil unei familii, care poate mai are și 2-3 copii la școală. Exemplu fermierului vizitat este unul bunicel, cu 28 de capete, cu 10 porci în bătătură pe care îi vinde de Crăciun, «mai, mai că poți respira», dar nu pentru multă vreme”, mai scrie politicianul.

El mărturisește în scris că responsabilitatea o poartă și el pentru „lucrurile sunt deficitare din vechime”. Buda scrie, de asemenea, că serviciile de consultanță agricolă ar fi trebuit deja să fie o realitate din teren, iar personalul din Direcțiile agricole ar trebui să stea în teren „25 de ore din 24” pentru a explica fermierilor „cum, când și de ce”.

„Sistemul de organizare mai ales pentru cei din zona de munte ar fi trebuit coordonat de aproape, deoarece lipsa de informații, distanțele mari «până la centru» și treburile zilnice pun fermierii în dificultatea de a vedea luminița de la capătul tunelului. Mai mult decât atât, faptul că nu se găsesc pârghiile necesare pentru ca terenurile care aparțin izlazului comunal să ajungă la adevărații fermieri este într-adevăr criminal. În Parlamentul European, zona de munte a fost și este pe agenda discuțiilor, în același timp, Bruxelles-ul nu poate să facă tot. Sunt convins că noul PNRR va reprezenta un instrument care va permite dezvoltarea și consolidarea acestor fermieri, astfel încât să poată furniza alimente de calitate, la prețuri accesibile pentru consumatori!”, își încheie expunerea eurodeputatul PPE.

Un program special

Într-o discuție cu ambasadorul Elveției în România, ES Arthur Mattli, din 18 martie 2021, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, a expus că printre preocupările instituției pe care o păstorește se regăsesc dezvoltarea fermelor mici, îndeosebi a celor din zona montană, și menținerea populației în acest areal, pentru a combate abandonul și menținerea patrimoniului cultural.

„Zonele montane sunt importante nu numai din punct de vedere economic, ci și din perspectiva păstrării tradițiilor”, se menționa într-un comunicat de presă al MADR de la acea vreme.

Un program special finanțat din fondurile europene aferente perioadei 2021-2027 va avea ca destinație zona montană, cu scopul de a încuraja asocierea și valorificarea produselor locale, pentru a asigura dezvoltarea economică.