25 septembrie 2021 - 23:57

De ce își mută legumicultorii culturile din câmp, în spații protejate

Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani, care și-au făcut simțite efectele prin seceta seceta pedologică extremă înregistrată în România, legumicultorii – unii dintre clienții firmelor care furnizează echipamente și accesorii pentru sere și solarii au generat mai multe comenzi pentru piața de profil.

Astfel, se conturează și mai mult tendința în legumicultură de a muta culturile de câmp în spații protejate. O spune chiar reprezentantul unei astfel de companii, Adrian Bozeian.

„Fermierii care aveau culturi în câmp îşi pun problema să cultive şi în spaţii protejate tot mai mult, pentru că schimbările climatice aduc noi provocări. Săptămâna trecută m-a sunat un client din Giurgiu, cu zeci de hectare, cultură în câmp, că vrea să-şi facă o seră cu sistem de irigaţii pe 1-2 hectare, şi spunea că cea mai mare provocare este lipsa apei“, a precizat Bozeian, în cadrul emisiunii online ZF Agropower.

De altfel, într-o postare de-a sa de pe Facebook pe aceeași temă, din data de 15 martie 2021, tânărul antreprenor adăuga: „Pe lângă toate problemele cauzate de acest an haotic, am realizat că nu este de glumă cu vremea. Foarte multe zone ale României au fost afectate grav de problemele naturale precum: precipitații abundente, grindină sau mană. Culturile din grădini au suferit cel mai mult, dar în 2021 vom proceda diferit: vom alege să mutăm grădina în solar. Pe lângă protecția oferită de folia de înaltă calitate, vom putea controla umiditatea solului și temperatura. Crede-ne, culturile ne vor mulțumi!”.

Chiar dacă anul agricol curent arată bine, iar stresul hidric nu este atât de mare la ora actuală față anii trecuți, agricultorii care au avut probleme semnificative din cauza lipsei apei încep să pună lacătul pe ușă, chiar și condițiile actuale.

„Din păcate, deşi anul arată bine, clienţii din anii trecuţi au început să închidă din cauza lipsei apei sau secetei din ultimii doi ani. În 2021, an agricol care arată bine, cei mici şi mijlocii au renunţat la business sau se reorientează spre altceva“, a continuat reprezentantul companiei furnizoare de echipamente și accesorii pentru sere și solarii.

Pierderi de apă de o treime din total

În cadrul aceleiași emisiuni transmisă online, Bozeian a mai precizat că agricultorii care au nevoie de apă pentru irigaţii și se bazează pe infrastructura principală, spun că au pierderi de 20-30% din apă pe canalale de irigaţii, sau chiar de 40-50% în anumite zone, catalogând-o drept „o risipă enormă“.

Tânărul afacerist susține că sunt, totuşi, legumicultorii care vor să-şi facă propriile sisteme de irigaţii, dar se lovesc de prea multă birocraţie şi termene lungi, de câţiva ani, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. În cazul celor mici, necapitalizaţi, el menţionează că este mai greu să facă o astfel de investiţie, dar cei medii şi mari au acces mai uşor la credite şi folosesc această sursă.

Spre exemplu, în prezent, în România, sisteme de irigaţii prin picurare, care sunt cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de apă, utilizate în general pentru legumicultorii cu culturi în spaţii protejate, se găsesc numai pe câteva zeci de mii de hectare, conform experților din domeniu.

„Cel mai eficient sistem de irigare este sistemul de irigare prin picurare, deoarece câştigăm apă, timp şi creşte productivitatea. Chiar dacă sunt costuri mari, cei mai mulţi fermieri din UE aleg să facă investiţii în asta. Dar, la fermele mari, sistemul acesta ajunge la investiţii de 4.000 de euro/hectar. Costurile sunt destul de mari, dar fermierii nu că nu ar investi pe termen lung, problema e legată de sursele de finanţare“, a mai spus Adrian Bozeian.

Înainte de 1989, la noi în țară era amenajată o suprafaţă de circa trei milioane de hectare, iar în prezent suprafaţa irigabilă este de un milion de hectare, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Potrivit aceleaşi surse, până la data de 24 mai au fost încheiate contracte de asigurare la nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi în alte puncte de livrare pentru anul 2021 pentru o suprafaţă de 785.000 de hectare.