18 septembrie 2021 - 02:35

După protestul legumicultorilor, ministrul Oros aruncă pisica în ograda premierului Cîțu

Zeci de legumicultori și-au strigat nemulțumirile joi în Piața Victoriei și au cerut o întrevedere cu premierul Cîțu. Cum nimeni nu a răspuns solicitărilor fermierilor, fapt ce a stârnit furia acestora, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a încercat șă liniștească puțin apele, de la adăpostul studiourilor de televiziune.

„Noi producem hrană pentru țara asta, iar noi suntem muritori de foame”, a fost strigătul de disperare al fermierilor prezenți la protest care se plâng că, de 30 de ani, clasa politică – „și mai ales coaliția de guvernare de acum” – a uitat de satul românesc, de țăranul și țăranca din România, de gospodăria țărănească. „Din cauza nepăsării celor de la guvern am ajuns să ne vindem produsele la prețuri derizorii, sub costurile de producție. Nu ne motivează și căutăm alte soluții, să plecăm afară la muncă”, declarau protestatarii din Piața Victoriei.

În replică, ministrul Adrian Oros, prezent în studioul emisiunii „România 9”, s-a apărat arătând că ministerul a pus la punct diverse forme de sprijin din partea statului pentru fermieri.

Astfel, în afară de plățile pe suprafața cultivată pe care le primește orice agricultor, pentru că legumicultura este considerat un domeniu aflat în dificultate, legumicultorii beneficiază de forme speciale de ajutor, cum ar fi acel sprijin cuplat, prin care toți cei care au cereri înregistrate la APIA și cultivă legume în spații protejate primesc 4.844 de euro pe hectar. Mai mult, cei care cultivă castraveți în câmp, pentru industrializare, primesc 3.391 de euro pe hectar, iar pentru tomate cultivate în câmp primesc peste 2.013 euro pe hectar.

Separat, este fostul program al lui Dragnea, „Tomata” care s-a derulat pe 4 ani și care, în opinia ministrului Oros, a fost total ineficient, din mai multe motive.

„În primul rând, se referea la o singură legume. Mai mult, programul a și fost fraudat intens, doar anul trecut am găsit la o sesizare, în județul Olt, 417 dosare fictive, pentru care s-au încasat câte 3.000 de euro fiecare. Pe de altă parte, s-au cheltuit în 4 ani aproape 200 de milioane de euro, iar impactul asupra importurilor a fost aproape inexistent, din datele INS, pentru că s-a dorit să se producă în spații protejate în perioadele de extrasezon. La cererea fermierilor și a asociaților de fermieri am extins programul și i-am spus «legume în spații protejate», stabilind împreună care sunt aceste legume și care sunt regulie. Pentru anul trecut au fost 200 de milioane de euro, iar anul acesta sunt doar 150 de milioane, plafonul nu va mai fi de 3.000 de euro, ci de 2000 de euro”, a explicat Adrian Oros. Acesta nu a ezitat să arunce o săgeată către protestatarii din Piața Victoriei, arătând că din cei 14.271 de beneficiari ai Programul de susținere a producției de legume în spații protejate, 4.514 sunt din județul Olt, din care fac parte majoritatea celor veniți joi în fața sediului Guvernului.

Ministrul a admis însă că legumicultorii sunt îndreptățiți să se plângă de faptul că nu își pot valorifica producția și sunt nevoiți să o lase pe câmp, să o arunce sau să o dea gratis, pentru că nu reușesc să o comercializeze, capacitatea lor de procesare fiind zero. Singura soluție la aceste probleme este însă asocierea, explică Adrian Oros.

Acesta a menționat că nevoia dezvoltării capacităților de depozitare și procesare este una foarte mare nu numai la nivelul legumicultorilor, ci se resimte pentru întreg sectorul agricol din România. Acesta este unul din principalele motive pentru care țara noastră înregistrează acest deficit al balanței comerciale. „Noi exportăm cereale și animale vii, adică materie primă purtătoare de subvenții – deci, practic, exportăm subvenții – și se importă hrană procesată cu mare valoare adăugată”, a adăugat Oros.

Pentru a rezolva această situație, statul a alocat din bani europeni 1,1 miliarde de euro, în doi ani de zile, pentru dezvoltarea de capacități de depozitare și procesare în fermă, dar pentru aceasta este necesar ca și fermierii să înțelegă că au nevoie de asociere, pentru a putea accesa mai ușor fondurile.

„Dacă se duce un fermier singur, mare, intensitatea de sprijin este de 50%, dacă se duc mai mulți mici, în cooperative, pot să ajungă la intensitate de sprijin de 70-90%, bani europeni, prin care își pot face un deposit, o fabrică de procesare în orice zonă alimentară. Modul în care finanțat în următorii ani toate aceste investiții este tocmai pentru a-i duce spre asociere”, a explicat Oros.

Astfel, pentru fermierii mici și chiar cei medii, singura soluție de a-și crește puterea de negociere este asocierea.

„Sunt câteva cooperative cooperative care au rezolvat această problemă, pentru că au împreună depozite unde fac calibrare, ambalare și livrare atât către retaileri, cât și către piețe. Aceste cooperative le asigură fermierilor o producție predictibilă și vandabilă la niște prețuri care să-I facă să reziste pe piață”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Întrebat ce încredere în stat mai pot avea fermierii, că vor primi primi aceste fonduri de sprijin dacă se vor asocia, în condițiile în care de un și jumătate nu și-au primit banii promiși pe despăgibirile pentru pagubele provocate de secetă, ministrul Oros a aruncat pisica în ograda premierului Cîțu.

„Eu, la fundamentarea rectificării bugetare, am fundamentat exact sumele de care avem nevoie și de ce avem nevoie, pentru că toate aceste fundamentări le-am făcut în discuții cu marile asociații. Am trimis aceste fundamentări către Ministerul de Finanțe (unde tot premierul Cîțu este ministru interimar – n. red.), pentru că pe lângă banii pentru despăgubiri la secetă avem și alte nevoi”, a arătat ministrul Oros.

Sumele restante de anul trecut se ridică la 1,4 miliarde de euro, dar Adrian Oros a încercat să explice că nu este vina sa: „Eu gestionez banii pe care îi primesc la minister”.

Ca să îndulcească totuși atacul la premier, ministrul Agriculturii a menționat totuși că soluția pentru acoperirea pagubelor din agricultură nu ar trebui să rămână plata despăgubirilor de la bugetul de stat.

„Banii pentru despăgubiri pot fi sau nu la buget. Noi am început încă de anul trecut o discuție să avem un sistem de asigurări. Am chemat la masă toate firmele de asigurări, ASF-ul și marile asociații, pentru că nicăieri nu se dau despăgubiri, acest sistem de asigurări există peste tot în Europa. Există aceste fonduri mutual care se fac cu banii fermierilor, iar noi suntem dispuși să contribuim cu bani europeni”, a mai spus Adrian Oros.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.