Culturile de legume pot deveni o afacere profitabilă, chiar și pe suprafețe mici. Ai nevoie doar să realizezi un plan bine pus la punct şi să ţii cont de necesităţile specifice fiecărui tip de cultură.
Deşi există numeroase soiuri de legume la care te-ai putea gândi, noi am pregătit o listă cu acele culturi care au randament bun şi care îţi pot aduce profit:
Varza Kale
Varza Kale este considerată a fi o cultură de nişă, însă cu un mare potenţial de a aduce profit. Deşi în România încă nu există mulţi agricultori care investesc în această cultură, recoltele bogate şi piaţa în creştere fac din cultura de varză Kale o afacere care merită să fie luată în considerare. Este recomandat ca aceasta să fie cultivată primăvara, în lunile aprilie-mai, când temperaturile depăşesc 23-24 de grade Celsius. Poate dura până la 3 luni ca să se dezvolte complet şi să poată fi comercializată. Varza Kale trebuie plantată pe rânduri, la o distanţă de aproximativ 20 de cm între plante şi 50 cm între rânduri. Înfiinţarea unei culturi poate ajunge până la 10.000 de euro, raportat la un teren agricol cu o suprafaţă de 2.000 de mp, iar veniturile pot trece de 15.000 de euro.
Tomatele româneşti
Cultura de roşii româneşti este o cultură profitabilă, această legumă fiind una dintre cele mai populare la nivel mondial. Spre deosebire de cele din import, roşiile româneşti sunt recunoscute pentru gustul lor aromat, iar investiţia în această cultură se poate dovedi a fi una de succes.
Deşi la noi în ţară roşiile sunt cultivate preponderent în câmp deschis, există un program special de subvenții dedicat pentru susţinerea culturilor de tomate în spații protejate (sere, solarii), prin care agricultorii pot beneficia de un ajutor de minimum 3.000 de euro pe an. Avantajul constă și în capacitatea de a produce tomate timpuriu, ceea ce poate aduce câștiguri importante, dar și cultivarea în mai multe cicluri, obținând două recolte pe an (ciclul I și ciclul II). Pentru culturile în solarii, veniturile se pot dubla după numai un an.
Indiferent că alegi plantarea lor în câmp deschis sau în spaţii protejate, cultura roşiilor de grădina şi solarii trebuie să beneficieze de câteva lucrări de întreținere care îţi vor asigura o recoltă sănătoasă şi bogată.
Cătina
Este o cultură din ce în ce mai profitabilă după ce beneficiile fructelor de cătină au devenit și ele cunoscute. Pentru a înființa însă o plantație de cătină aveți nevoie de material săditor de calitate și de un teren pregătit încă din toamnă.
Usturoiul autohton
O altă cultură care se poate dovedi profitabilă este cea a usturoiului românesc, iar cea mai mare investiţie la început este achiziţionarea semințelor, care poate ajunge la 2.500 – 3.000 de euro. Pentru plantarea usturoiului pe un hectar este nevoie de 700 kg de sămânţă, iar recolta ajunge până la 7 tone. Cultura de usturoi este o cultură uşoară şi nu are nevoie de tratamente speciale, însă, pentru obţinerea unor recolte bogate şi sănătoase, este necesar să fie îndepărtate buruienile la timp, iar recoltatul se face manual şi cu multă grijă.
Căpșunile
Căpșunile sunt folosite în alimentație. Din ele se fac siropuri, gemuri și dulcețuri sau se consumă ca atare. În țara noastră se cultivă suprafețe mari în Transilvania și Muntenia. Cultura căpșunilor este foarte profitabilă și fără prelucrare, doar vânzând fructele ca atare.
Căpșunile se cultivă cu succes pe orice formă de relief, de la câmpie, până la altitudini de peste 1000 de metri. Rezistă bine la temperaturi foarte scăzute, chiar și -30°C. Stolonii de căpșuni se cultivă fie primăvara (martie – aprilie), fie toamna (septembrie – octombrie). Plantarea se face în benzi de 2-5 rânduri cu distanță între benzi de 80-95 cm. Stolonii se fasonează și se păstrează câteva frunzulițe, rădăcinile se curtează, apoi stolonii se mocirlesc, după care urmează plantarea.
Cultura de căpșuni are nevoie de multă apă, solul trebuie să fie mereu reavăn, astfel încât udarea prin picurare este cea mai bună soluție. Lucrările necesare culturii de căpșuni sunt umplerea golurilor, eliminarea florilor, prășile, plivit, dirijarea stolonilor, tratarea pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.
Căpșunile se recoltează în mai-iunie, dar și mai târziu, în funcție de momentul plantării. Fructele se culeg când devin roșu aprins.
Castravetele amar
Deşi este o cultură destul de nouă pe piaţa din România, fermierii au început să descopere beneficiile pe care le poate aduce cultivarea castravetelui amar, mai ales că momordica, aşa cum mai este cunoscut, este recomandat persoanelor care suferă de diabet.
Cultura de castravete amar nu are nevoie de multe lucrări de îngrijire şi poate fi lăsat să crească pe spaliere, până la 3-4 m, sau să se întindă direct pe pământ. Seminţele trebuie plantate într-un sol cu o temperatură crescută, de preferat la sfârşitul primăverii, atunci când temperatura de afară este cuprinsă între 22 şi 30 de grade Celsius. Seminţele trebuie puse la distanţă de până la un metru între plante pe rând şi doi metri între rânduri.
Investiţia pentru construirea unei sere de numai 240 mp, cu toate sistemele necesare, achiziţia de seminţe şi a termometrelor pentru pământ ajunge la 4.000 – 5.000 de euro, iar o singură bucată de castravete se poate vinde chiar şi cu 5 lei.
Sparanghelul
Sparanghelul este considerat o adevărată delicatesă la noi în țară și are un preț care reflectă acest lucru – 25 de lei 500 de grame. Un cost la vânzare atât de ridicat înseamnă și profit însemnat pentru cultivatori, astfel încât sparanghelul se numără printre plantele profitabile și pe suprafețe mici.
Sparanghelul se plantează pe teren însorit, cu un sol bine drenat. Pregătirea terenului începe încă din toamnă, cu un arat adânc, iar plantarea se face în primăvară, în luna aprilie. Distanța dintre plante ar trebui să fie de 25-30 de cm, iar între rânduri este de un metru și jumătate. Sparanghelul are nevoie de udări repetate în perioada verii, însă plantele nu trebuie inundate.
Recoltarea sparanghelului se face primăvara devreme, iar depozitarea se face în frigidere sau camere frigorifice. La temperatura camerei, sparanghelul se alterează repede.
este parte a
