Măsuri pompieristice la MADR care pun în pericol AJUTORUL DE MINIMIS!

O circulară a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), semnată de secretarul de stat Ion Găman, i-a pus pe jar pe toți fermierii care solicită ajutorul de minimis pentru susținerea producției de legume în spații protejate.

În documentul transmis, în 27 octombrie a.c., către toate Direcțiile pentru Agricultură Județene, se precizează că „referitor la documentele de eligibilitate prevăzute la art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 148/2022, cu modificările ulterioare, respectiv bonul fiscal/factura care se emit de către solicitanții ajutorului de minimis pentru susținerea producției de legume în spații protejate prevăzuți la art. 4 alin. (2) lit. b) și c) din actul normative ante-menționat, în cazul vânzării legumelor către cumpărători persoane fizice, precizăm că din punct de vedere fiscal aceștia au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscal, chitanță și factură, documente care să conțină toate elementele obligatorii prevăzute de Codul Fiscal”.

Cu alte cuvinte, dacă fermierii nu au case de marcat, s-a terminat cu ajutorul de minimis pentru susținerea producției de legume în spații protejate!

Documentul – oficial! – al MADR a fost publicat pe rețelele sociale și, evident, i-a pus pe jar pe toți legumicultorii din țară, care, după toate eforturile depuse într-un an, s-ar putea trezi văduviți de ajutorul de minimis printr-o simplă mișcare din pix.

Culmea este că în Codul Fiscal nu este prevăzută pentru producătorii agricoli obligativitatea deținerii și utilizării caselor de marcat.

„Din păcate vedem în continuare, măsuri și reglementări pompieristice, fără nicio urmă de profesionalism și respect față de noi, cei care muncim terenul și producem hrană pentru țara aceasta… Funcționari plătiți bine din banii acestei țări la care și noi suntem contributori net… Funcționari cu rang în statul român, dar din păcate puși în funcții de conducere doar pe criterii politice”, ripostează, furioși, fermierii, care se tem că vor pierde ajutorul de minimis promis cu atâta pompă de către stat.

Ce prevede Codul Fiscal

Dar să vedem care sunt obligațiile producătorilor agricoli în privința comercializării produselor:

Conform art. 2 alin (1) din OUG 28/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, „se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1) (utilizarea casei de marcat – n.r.) încasările efectuate din următoarele activităţi: a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate (…)” și, de aici, încă 16 categorii de activități, până la litera q), care nu au obligația emiterii de bonuri fiscale cu case de marcat.

Conform Legii nr. 145/2014, producătorii agricoli persoane fizice care doresc să își vândă produsele obținute în gospodăria proprie vor fi obligați să dețină un atestat de producător, pe lângă care este necesar și un carnet de comercializare, care este asimilat unui chitanțier. Astfel, indiferent de cantitatea și numărul de sortimente de produse vândute și indiferent de calitatea de persoană fizică sau juridică a cumpărătorului, agricultorii vor utiliza filele acestui carnet astfel: primul exemplar se înmânează cumpărătorului, al doilea exemplar îl păstrează vânzătorul, iar al treilea exemplar se păstrează la carnet.

Atestatul de producător reprezintă documentul eliberat persoanei fizice care desfășoară activitate economică în sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, și care atestă calitatea de producător agricol persoană fizică. Acest document va cuprinde numele și prenumele producătorului agricol, precum și denumirea produselor și suprafața de teren exploatată, respectiv efectivele de animale înregistrate în registrul agricol organizat de autoritățile administrației publice locale pe a căror rază se află terenul/ferma/gospodăria.

Atestatul de producător va fi valabil 7 ani calendaristic de la data emiterii și va fi vizat anual, prin aplicarea ștampilei și a semnăturii primarului comunei, orașului, municipiului, după caz.

Agricultorii persoane fizice care dețin atestat de producător vor putea să vândă produsele obținute în ferma/gospodăria proprie fie pe piață, fie altor comercianți, fiind obligați să dețină și un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Carnetul de comercializare este, potrivit Legii nr. 145/2014, documentul utilizat de persoana fizică deținătoare a atestatului de producător, precum și de soțul/soția, rudele/ afinii de gradul I, după caz, pentru exercitarea actului de comerț cu ridicata sau comerț cu amănuntul al produselor agricole obținute în ferma/gospodăria proprie. Vânzarea produselor cumpărate de la terțe persoane în baza carnetului de comercializare este interzisă.

Carnetul de comercializare este distribuit primăriilor, la solicitare, de către Imprimeria Națională și conține elemente de siguranță și alte elemente distinctive legale. Ca și atestatul de producător, este valabil pe o perioadă de 7 ani, putând fi eliberat de către primarul pe a cărui rază de competență se află terenul/ferma/gospodăria în care se obțin produsele destinate comercializării, în maximum 5 zile de la depunerea cererii și verificării atestatului de producător.

Atestatul de producător și carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pot fi solicitate de orice persoană care este înscrisă în Registrul Agricol şi care este producător de legume, fructe, flori, produse animaliere sau produse apicole.

În principiu, pe baza celor două documente menționate mai sus, micii producători agricoli își pot valorifica produsele pe următoarele căi: vânzarea directă către consumatorii finali; vânzarea în piețe și târguri sau vânzarea directă la domiciliul consumatorului; vânzarea către intermediari; vânzarea directă în magazine sau supermarketuri (hipermarketuri).

Mai mult, nici măcar întreprinderile de tip PFA (Persoană Fizică Autorizată), II (Întreprindere Individuală), IF (Întreprindere Familială) nu au obligativitatea de avea casă de marcat atîta timp cât au calitatea de producători agricoli conform Codului CAEN cu care au fost autorizați ONRC, și anume Codurile din Clasa 01 (0111, 0113, 0125 etc.), ele funcționând începând din 2014 tot pe norma de venit.

Cum de a apărut atunci o asemenea circulară din partea MADR către toate Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) în legătură cu ajutorul de minimis pentru susținerea producției de legume în spații protejate? Chiar așa se emit documente oficiale și norme fără să se facă o minimă verificare a cadrului legal în care acestea urmează să producă efecte, ducând la confuzie printre lucrătorii DAJ și panică printre fermieri că nu își vor mai primi ajutorul de minimis?

Așteptăm cu interes o reacție din partea oficialilor din Ministerul Agriculturii.