Pentru a asigura securitatea alimentară și a controla prețurile alimentelor, Marea Britanie și Germania au cerut liderilor G7 să suspende încorporarea biocombustibililor în benzină și motorină.
Producția mondială de biocombustibili a crescut de nouă ori între 2000 și 2020
Marea Britanie și Germania au încercat să convingă celelalte țări din G7 (Statele Unite ale Americii, Japonia, Franța, Italia și Canada) să introducă scutiri temporare pentru biocombustibili.
Determinând o reducere a aprovizionării globale cu alimente și o creștere a prețurilor, războiul din Ucraina a declanșat dezbateri cu privire la compromisul dintre alimente și biocombustibili. Unii factori de decizie și organizații pledează pentru o relaxare a cerințelor de amestecare a biocombustibililor în benzină și motorină astfel încât cerealele și semințele oleaginoase să rămână strict pentru consumul alimentar.
Dar cererea celor două țări este puțin probabil să reușească să schimbe lucrurile, indică mai multe surse germane și britanice, si asta din cauza rezistenței din Canada și din Statele Unite. America este de fapt cel mai mare producător din lume, iar creșterea prețurilor la energie a dus la o creștere a cererii de biocombustibili.
Mai puțin biocombustibil produs pentru a ne rămâne mai multe alimente
Războiul ruso-ucrainean (cuplat cu condițiile meteorologice deosebit de dure din mai multe regiuni ale globului) a adus securitatea alimentară în prim plan și a pus problema biocombustibililor: ar trebui redusă producția acestora iar terenurile agricole să fie rezervate doar alimentelor? Răspunsul este mult mai complex decât ar părea.
Prin blocarea pieței uleiului de floarea soarelui din Ucraina, războiul a propulsat la vârf prețurile semințelor oleaginoase și a generat un șoc în aprovizionarea cu uleiuri la scară globală. Războiul a provocat, de asemenea, o creștere a prețurilor cerealelor și a adus în prim-plan problema securității alimentare.
În acest context, în UE s-au ridicat voci pentru a reduce sau suspenda producția de biocombustibili și pentru a rezerva producția doar pentru alimente.
ONG-ul Transport & Environment, cu sediul la Bruxelles, împreună cu alte organizații au cerut la începutul lunii mai guvernelor naționale să oprească imediat utilizarea materiilor prime bazate pe culturi alimentare și furajere în biocombustibili.
„Dacă Statele Unite și Europa și-ar reduce utilizarea etanolului pe bază de cereale cu 50%, ele ar înlocui efectiv toate exporturile de cereale ale Ucrainei”, a declarat cercetătorul Tim Searchinger din Statele Unite pentru ziarul New Scientist.
Acest lucru nu pare să fie relevant în Statele Unite. Pe 12 aprilie, administrația Biden a anunțat măsuri de încurajare a producției și folosirii bioetanolului sperând astfel să scadă prețurile la pompă. Au fost ridicate restricțiile privind E15 – care încorporează 15% etanol și costă mai puțin decât benzina tradițională.
Mai multe țări europene iau în considerare reducerea producției de biocombustibili
Pe de altă parte, în Germania – una dintre cele mai mari piețe din UE – sunt în desfășurare discuții pentru limitarea obligațiilor de a încorpora biodiesel și bioetanol în combustibili. Finlanda le-a redus drastic pentru 2022 și 2023, Suedia vrea să le înghețe în 2023, Letonia și Cehia se pregătesc să le suspende.
Nicolas Rialland, director pentru afaceri publice și mediu, insistă asupra complementarității dintre biocombustibili și hrana animalelor: „Cerealele uzate sunt alimente bogate în proteine care înlocuiesc în principal turtele de soia importate. La cereale, o treime din boabele destinate bioetanolului rămân în hrana animalelor, iar în cazul rapiței- mai mult de jumătate”.
„Putem continua să producem etanol din porumb dacă oamenilor le este foame?”, se poate citi pe pagina de Twitter a revistei Sesame. Întrebarea este provocatoare, dar aceasta a apărut mai devreme decât ne de așteptam din cauza războiului din Ucraina și altor factori cum ar fi schimbările climatice.
Sursa foto : Revista Sesame
