23 aprilie 2021 - 14:53

MADR: Peste 600 de rachete antigrindina au fost lansate pentru protejarea culturilor agricole

Un număr de 662 de rachete antigrindină au fost lansate în perioada 29 mai – 11 iunie 2020 din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină Prahova, Iaşi, Vrancea, Oltenia şi Timiş, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie, a anunţat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Numai într-o singură zi, respectiv în data de 11 iunie, consumul de rachete antigrindină a reprezentat circa 23% din consumul total din acest sezon, iar prognoza meteo pentru zilele următoare anunţă o intensificare a fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul întregii ţări, susţin reprezentanţii ministerului. “Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă din cadrul unităţilor Sistemului. În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme”, se precizează în comunicatul MADR.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate Unităţile din structura SNACP.

Până în prezent, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiş, Moldova 1 Iaşi, şi Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creştere semnificativă faţă de perioada similară din anii anteriori.

Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparţinând Unităţilor de combatere a căderilor de grindină Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecţia culturilor agricole in judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Iaşi, cu 12 PL – protecţie pentru judeţele Iaşi şi Vaslui; Vrancea, cu 10 PL, judeţele Vrancea şi Galaţi; Oltenia – 17 de PL, judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi; Timiş – 4 PL, judeţul Timiş. Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare şi punere în funcţiune pe parcursul acestui an.Potrivit MADR, în contextul schimbărilor climatice, de creştere a temperaturii la nivel mondial, de înmulţire a numărului şi intensităţii fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară şi oportună dezvoltarea activităţilor de modificare locală a vremii prin intervenţii active în atmosferă. Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acţiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activităţi au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) – respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele; creşte nivelul precipitaţiilor în zonele de interes agricol.

În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La acest moment, protecţia antigrindină şi mai ales infrastructura de creştere a precipitaţiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii ţări şi de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea şi perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină şi a aviaţiei funcţionează de câteva decenii în statele europene. În ţările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel naţional, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.

Programul de realizare al Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.

Scopul SNACP este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

  1. Opriti rachetele antigrindina. din cauza lor precipitatiile sunt aproape 0..
    nu mai vindeti gogosi ca ele sporesc precipitatiile pentru ca este doar praf in ochi…nu va mai ascundeti dupa deget ca in zonele fara statii bate grindina, pentru ca bate tot din cauza ca fortati clima.. alungati norii si peste 15 30 kilometri au loc ruperi de nori. 600 de rachete? ce Dum nezeu, era grindina cat mingea de fotbal?

Comments are closed.