În perioada martie-august s-au desfășurat primele întâlniri de lucru din 40 județe, organizate de către direcțiile agricole, ca urmare a calendarului aprobat de conducerea MADR în vederea accelerării demersurilor de punere în aplicare a ‘Programului de încurajare a produselor tradiționale’ din Capitolul Politici Agricole și Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020.
Astfel, au fost identificate de către specialiști ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene un număr de aproximativ 300 de produse la nivelul României, care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene (naționale — produse tradiționale, rețetă consacrată și pe cele europene — Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicații Geografice Protejate (IGP) și Specialități Tradiționale Garantate (STG).
Obiectivul acestui Program îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene până în 2020. Timp de 5 luni (martie—august a.c.), la inițiativa MADR cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură Județene, 3 echipe de specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toți factorii implicați, explicând legislația națională și europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene și naționale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naționale ca produs tradițional sau ca rețetă consacrată românească și etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât și împărtășirea experienței românești în implementarea regulamentelor europene din domeniu.
Un alt subiect abordat la aceste întâlniri a fost accelerarea implementării legislației naționale în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultativă ‘produs montan’, România având o treime din suprafață în zona montană ( 658 de UAT-uri din 27 de județe).
La acțiunile desfășurate de către reprezentanții MADR au participat peste 2000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanți ai Grupului de Acțiune Locală-GAL, reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.
Întâlnirile s-au bucurat de prezența președinților Consiliilor Județene, prefecților, primari, directori ai instituțiilor publice locale (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori locali de decizie care au stabilit introducerea în strategia de promovare a produselor locale atât organizarea de târguri cu produse tradiționale, de piețe volante, cât și acordarea de asistență pentru fermieri în vederea înregistrării produselor agricole și alimentare pe sistemele de calitate europene.
Concret, s-a urmărit creșterea numărului de produse atestate ca produs tradițional și înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiționale care va fi recunoscut pe piață, prin utilizarea logo-ului de ‘produs tradițional’, proprietatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Toate aceste demersuri s-au finalizat cu un calendar de acțiuni pe următoarele luni, specifice fiecărui județ în parte.
De asemenea, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliați pentru înregistrarea pe rețete consacrate românești și pentru extinderea documentației tehnice aferente rețetei consacrate românești.
În analiza celor aproximativ 300 de produse propuse de județe, cu potențial pe termen lung, s-au identificat 100 de potențiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene.
Până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie — august a.c. sunt în atenția MADR pentru finalizarea documentației conform Regulamentului european nr. 1151/2012 și a legislației naționale corespunzătoare acesteia, dintre care amintim: Telemea de Vaideeni, județ Vâlcea, Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de știucă, Vir?li de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Țuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești, etc.
Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit.
